Jurnalista rusă de la publicația „Komsomoliskaia Pravda”, Daria Aslamova, care acum o săptămână n-a fost lăsată să intre în Republica Moldova, deoarece a ascuns adevăratul scop al vizitei, și-a găsit acum o nouă destinație: Catalonia, unde susține deschis separatismul. Ziarul rus „Komsomoliskaia Pravda” a publicat un material realizat de către Daria Aslamova despre manifestațiile stradale din Catalonia.
În materialul propagandistic sunt atașate mai multe fotografii printre care și una cu Aslamova în care jurnalista și-a înfășurat corpul cu drapelul Cataloniei, sub care se cere independența regiunii spaniole.
Aslamova vorbește despre cât de barbare sunt autoritățile din Madrid, cât de rece este Europa la fărădelegile din Catalonia și îl citează pe Lenin în legătură cu democrația, mai exact „cât de prost regim politic este democrația.
Ziarista nu crede în independența Cataloniei fără vărsări de sânge, deoarece a văzut o mulțime de războaie și revoluții. Și aici Aslamova nu minte. Într-adevăr, Daria Aslamova este o jurnalistă foarte cunoscuta în Federația Rusă în special după ce a reflectat pe larg evenimentele din 2014 de la Kiev, apoi a scris despre victoria rușilor, dupa anexarea Crimeei, iar într-o discuție cu Serghei Lavrov, i-a reproșat acestuia că autoritățile de la Moscova nu recunosc independența Donbasului.
În 2014, a fost la EuroMaidanul din Ucraina de unde a lansat informații false despre cele întâmplate la Kiev. A fost de nenumărate ori în Donbas în timpul luptelor, de unde, la fel, a prezentat într-o manieră propagandistică criza din estul Ucrainei și a făcut poze cu mercenarii Kremlinului din Donbas.
Săptămâna trecută, jurnalistei de la Komsomolskaia Pravda i s-a refuzat accesul în Republica Moldova deoarece ar fi ascuns adevăratul scop al vizitei – și anume o întâlnire cu președintele rus Igor Dodon.
În criza dintre Madrid și Barcelona, nimeni nu pare să dea înapoi. Iar presa europeană se întreabă dacă Bruxelles-ul poate, în cele din urmă, să fie mediator.
În orice caz, ziarul Catalan Ara s-a arătat dezamăgit de faptul că ”Bruxellesul a refuzat până acum să medieze, deși Uniunea a jucat acest rol în mai multe rânduri. Și nu doar în afara UE. A mediat în conflictul din Irlanda de Nord, însoțind procesul de pace pentru a depăși barierele politice, economice și sociale. Și a condus o mediere în Cipru, chiar înainte ca insula să se alăture Uniunii“, scrie ziarul catalan.
Și dacă medierea ar veni din partea … Belgiei? Ziarul De Morgen, evident, din Belgia, spune că medierea ar putea avea la bază tocmai modelul de coabitare al acestei țări:
“Construcția statului belgian este o complexitate frustrantă și totuși permite coexistența pașnică a comunităților. Acest model belgian, în ciuda imperfecțiunilor costisitoare, este de preferat față de modelul conflictual riscant pe care tocmai l-au atins politicienii spanioli și catalani. Dacă pacea în Europa contează pentru noi, atunci o parte terță, din afara dezbaterii, trebuie să participe la discuții. Belgienii ar putea face asta. Știm soluția problemei, deși este costisitor. Dar pacea are întotdeauna un preț“.
În Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung face o comparație cu statele Europei Centrale și de Est, unde intervenția Bruxellesului ar fi absolut necesară:
“Există o diferență mare între Spania și țări precum Polonia, Ungaria sau România, în care Bruxelles a trebuit să intervină, deoarece chiar guvernele maltratează statul de drept. Dar, cu cât guvernul spaniol persistă mai mult în dorința de a controla mișcarea de independență prin forțele de poliție, cu atât este mai mare riscul ca acesta să încalce cu adevărat drepturile fundamentale ale cetățenilor săi – caz în care UE ar trebui să intervină. Dar dacă am ajunge la punctul în care Bruxelles ar trebui să facă ordine, atunci nu numai unitatea Spaniei, ci și cea a UE ar fi în pericol“.( Sursa: Eurotopics).
Comisia Europeană a cerut Luxemburgului să recupereze 250 de milioane de euro de la compania Amazon, căreia Marele Ducat i-a acordat concesii fiscale ilegale. Prilej pentru editorialiști să ceară mai multă justiție fiscală în Europa.
Pentru La Stampa, “Comisia intervine într-un gest de ultimă soluție, pentru a umple vidul politic lăsat de statele membre. Este un lucru bun, desigur, dar pentru a funcționa în mod corespunzător, Europa ar avea nevoie de altceva. În special, de guverne mai curajoase și care să adere masiv la o etică economică sănătoasă“.
Statele membre ale UE se gândesc doar la interesul lor, constată ziarul austriac Der Standard:
“Cazul „Luxleaks“, de exemplu, deja lâncezește de vreo trei ani încoace. Pe de altă parte, trebuie să constatăm, nu fără o undă de tristețe, că UE nu are practic nicio competență în materie fiscală. Din punct de vedere juridic, Comisia poate interveni doar indirect în regulile concurenței. Iar cei care sunt împuterniciți să facă politica fiscală mai echitabilă la nivel european se eschivează: aici vorbim de guvernele statelor membre, desigur. Fiecare se gândește doar la avantajele sale mici“. (Sursa: Eurotopics).
