Chiar dacă peste 90 la sută dintre găgăuzi au votat la alegerile prezidențiale pentru Igor Dodon, mulți recunosc că au ales de fapt vectorul prorus, iar numele candidatului a contat pentru ei mai puțin.
În Unitatea Teritorial Administrativă UTA Gagauz-Yeri, care și-a căpătat autonomia în anul 1995, limba română nu se bucură de popularitate. Oamenii de aici consideră că independența regiunii ar putea deveni realitate doar dacă R. Moldova și România ar încerca să se unească. Totuși, o bună parte dintre aceștia înțeleg că proclamarea eventuală a independenței i-ar conduce spre o catastrofă economică. Prin urmare, un asemenea plebiscit este puțin probabil.
La începutul lui octombrie, curent, Guvernul regional din Catalonia a organizat un referendum, la care majoritatea votanților s-au exprimat pentru separarea acestei regiuni de Spania. Autoritățile de la Madrid au declarat că un astfel de scrutin este ilegal și neconstituțional. Conform ultimelor sondaje de dinaintea plebiscitului, numărul adepților declarării independenței Cataloniei a scăzut, după ce economia Spaniei a revenit pe un trend crescător. Cu toate acestea, majoritatea catalanilor au susținut organizarea referendumului. Se cunoaște că regiunea realizează aproximativ o cincime din PIB-ul Spaniei, are propria limbă și capitală – Barcelona. Catalanii afirmă însă că guvernul național încasează mai mult decât oferă, din cauza sistemului complicat de alocare bugetară al Spaniei.
După evenimentele din Spania, Dorin Galbem de la Ziarul Timpul a decis să meargă în UTA Gagauz-Yeri, pentru a afla care este starea de spirit în regiune și dacă găgăuzii și-ar dori un referendum similar celui din Catalonia.
Unirea – sperietoarea găgăuzilor
Când am pornit spre Comrat, centrul administrativ al regiunii, afară era ceața densă. Am mers spre sud, pe un traseu neaglomerat, o oră și jumătate, până am ajuns în cel mai bine amenajat oraș din UTA Gagauz-Yeri. Din primele ore ale dimineții, oamenii mișunau prin centrul urbei, îndreptându-se în mare parte spre piață. Și la dreapta, și la stânga, erau inscripții în trei limbi: găgăuză, rusă și română, deși localnicii comunică prioritar în limba rusă. În fața clădirii Adunării Populare a Găgăuziei, un grup de jurnaliști aștepta declarații de la autoritățile locale. Mie însă mi-a atras atenția o zonă verde de vizavi de acest edificiu, unde se adunaseră mai mulți oameni.
Pe Gheorghe Cara l-am găsit pe o bancă din parcul central al orașului Comrat, care a fost amenajat recent. Bărbatul are 54 de ani, dar s-a pensionat ca invalid. Mi-a spus că a ieșit la o plimbare, ca să-și mai dezmorțească picioarele. S-a arătat dezamăgit că prețurile au crescut în ultimul an și a recunoscut că se străduiește să ocolească piața, pentru că acolo i se face poftă de una, de alta, dar nu-și poate permite să-și cheltuiască puținii bani. L-am întrebat ce face cu pensia și mi-a răspuns, surâzând: „Am 820 de lei pe lună – deci, nu-s multe bătăi de cap. Cu 600 de lei achit serviciile comunale și restul îl țin de mâncare. Cu 220 de lei nu te poți ghiftui prin localuri. Stau acasă și gătesc ce dă Domnul. Iarna mă mai ajută băiatul, care locuiește în Tiraspol, dar nici el nu are prea multe posibilități, fiindcă are familie. Acolo cel puțin prețurile sunt un pic mai mici”.
Gheorghe Cara constată oftând că, de când Igor Dodon a devenit președinte, nu s-a schimbat nimic în țară, chiar dacă, în campania electorală, acesta a vizitat Comratul și a promis multe lucruri. El a adăugat în șoaptă că Găgăuzia ar vrea să se separe de R. Moldova în cazul în care moldovenii se vor uni cu România. Mi-a mai spus că, în ultima perioadă se vorbește mult despre asta și că locuitorii regiunii sunt speriați. Majoritatea găgăuzilor, potrivit lui, se văd totuși mai aproape de Rusia și speră că autoritățile de la Chișinău înțeleg acest lucru.
„Autonomia noastră este doar pentru politicieni”
În același parc, m-am apropiat de alți trei bărbați, care analizau ultimele știri de la TV: vizita lui Dodon în Rusia și referendumul pentru independența Cataloniei. Fără pic de ezitare, doi dintre ei au recunoscut că l-au votat pe actualul președinte, iar al treilea a spus că i-a dat votul Maiei Sandu. Ei erau de părere că locuitorii UTA Găgăuzia nu au votat pentru politicianul Dodon, dar pentru vectorul politic prorus, pe care PSRM îl promovează. „În campania electorală, echipa lui Dodon umbla prin Comrat și împărțea tot felul de ziare. Eu am adunat maculatura aceea și am făcut cu ea focul în sobă. Oamenii l-au votat pe el, pentru că limba rusă e mai aproape de noi, decât cea română. Toți se tem de Unire, iată de ce Dodon a luat atât de multe voturi. Știm noi ce a fost cu românii. Este așa un caz de pe vremea românilor. O femeie a mers la poliție pentru că soțul a bătut-o, dar jandarmul l-a chemat pe bărbat și i-a spus că nu a bătut-o destul, dacă ea a putut ajunge la poliție”, povestește zâmbind Constantin Miroșkin, unul dintre interlocutorii mei. Îl întreb dacă face glume, dar el mă asigură că astfel de istorii le auzeau de la bunici, care au trăit în acea perioadă.
Vorbind despre situația din Spania, cei trei m-au asigurat că în realitate nu poate fi nici vorbă de un referendum pentru independența Găgăuziei, pentru că în acest caz toți bătrânii și bugetarii vor muri de foame. În viziunea lor, Catalonia nu poate fi comparată nici pe departe cu regiunea în care trăiesc ei. „Dacă autoritățile de la Chișinău nu ne vor da bani, oamenii nu vor avea din ce trăi. Nu există întreprinderi care să aducă venituri și, respectiv, nu avem o economie sănătoasă. Autonomia noastră e doar pentru așa-numiții politicieni locali, care primesc bani din bugetul de stat pentru că stau în fotolii comode și nu fac nimic”, consideră un alt bărbat, pe nume Petru.
„Acolo unde-i bine, acolo-s și găgăuzii”
Potrivit interlocutorilor mei, independența UTA Gagauz-Yeri ar însemna haos pentru toată regiunea. Ei se arată convinși că, în instituțiile de învăţământ din autonomie, ar trebui să se predea în limba română. Faptul că acum se studiază doar în rusă sau găgăuză creează dificultăți pentru tinerii specialiști, când aceştia vor să se angajeze în câmpul muncii. „Noi înțelegem un pic limba română, dar nu putem citi, nici scrie. Din cauza aceasta e foarte greu să îți găsești de lucru pe specialitate”, a menționat Ion Carp, cel de-al treilea bărbat.
Când am rămas să discut doar cu el, mi-a spus că găgăuzii sunt trădători. Îmi atrăgea atenţia că, la timpul lor, găgăuzii i-au trădat pe turci și că ar putea face oricând același lucru şi cu moldovenii. Acolo unde-i bine, acolo-s și găgăuzii, consideră bărbatul, care zice că e moldovean. „Găgăuzii de aici au o mare problemă. Vorbesc mai mult limba rusă și își ignoră tradițiile și obiceiurile poporului lor. Dacă vor continua așa, ei riscă să rămână fără cultură”, opinează bărbatul.
„Mă bucur că a câștigat Dodon. Despre Maia Sandu nu știu nimic.”
În UTA Găgăuzia, în special la Comrat, sunt multe persoane de etnie rusă care au ajuns pe acest teritoriu în perioada sovietică, în calitate de tineri specialiști. Ulterior și-au întemeiat aici familii și au preferat să rămână în țara noastră. Printre ei este și Natalia Arzamasteva, care deține cetățenie dublă: moldovenească și rusească. Acum doi ani, ea s-a pensionat în Rusia, pentru că acolo beneficiază de o pensie mai mare, care echivalează cu peste 2000 de lei moldovenești. „Țara asta are trei pași în lungime și doi în lățime, nici nu ai ce diviza. Nu-i înțeleg pe găgăuzii care vor independență. Cred că astea-s povești de adormit copiii. Mai bine ne-am gândi la pensionarii de aici, care n-au din ce trăi. Un exemplu este soacra mea, care primește o pensie de 1100 de lei și nu-i ajunge practic pentru nimic. Acum câțiva ani, primea un ajutor de 300 de lei în perioada rece a anului, dar după ce i-au adăugat la pensie 100 de lei pentru că a fost deportată, nu-i mai dau nici cei 300 de lei. Iată în ce țară trăim”, se arăta dezamăgită femeia.
În prezent, Natalia nu lucrează, iar cheltuielile lunare sunt pe seama soțului. Cu 6000 de lei, spune că reușește să achite strictul necesar, iar pentru costuri neprevăzute îi mai ajută copiii, care s-au stabilit în Rusia. Cu toate că politica nu o interesează, la alegeri merge neapărat. „Mă bucur că a câștigat Dodon. E un om simplu, parcă e pentru popor, dar cine știe ce are în cap?! Despre Maia Sandu nu știu nimic. Limba română nu o înțeleg. România și Uniunea Europeană ne cam sperie, de aceea puțini au votat cu Maia Sandu”, a conchis Natalia Arzamasteva, care nu exclude că, la un moment dat, se va muta cu soțul în Rusia.
continuare: Timpul.md
