Un tânăr din satul Zaim, raionul Căuşeni, cultivă, de câțiva ani, zmeură. Pentru că una dintre marile provocări pentru agricultura din Moldova – în special, în sudul republicii – este clima aridă vara, pentru a-și salva cultura de secetă, antreprenorul și-a cumpărat un sistem de irigare din banii oferiți de Guvernul Danemarcei.
De cum ieşi din satul Zaim și treci râul Botna, dai de un drum șerpuit de țară care te duce direct la plantația de zmeură a lui Victor Furtună. Printre ramurile stufoase ale tufelor de zmeură, aranjate în rânduri, se aud vocile muncitorilor care culeg poamele roșii, așezându-le cu grijă în lăzi, fără să le stâlcească.
„Avem de lucru, mulțumim. Doar cei care nu doresc, mu muncesc”, spune Mariana, o tânără mămică din Zaim.
Antreprenorul culege zmeură al treilea an. Şi-a început afacerea pe când avea doar 19 ani. Inițial a cumpărat câțiva butași și i-a sădit acasă, pentru a vedea cum rodesc. Mulțumit de rezultat, s-a extins pe o suprafață mai mare – un hectar și 20 de ari, pe care astăzi cresc zece mii de butași.
„Plantația pe care o vedeți a fost sădită în toamna anului 2013, anul curent este primă cu roadă deplină”, spune tânărul agricultor.
De cumpărători nu duce lipsă. În vara curentă, zmeura este vândută nu doar în Republica Moldova, însă pomuşoarele aromate au trecut Prutul, fiind comercializate şi în România. Mai în glumă, mai în serios, tânărul ne spune că la Zaim majoritatea gospodinelor fac minuni cu zmeura cumpărată de la el: fie că au făcut compot sau gem, fie că au congelat-o.
„Culeg zmeură odată la trei patru zile. Se începe a coace prin iunie și avem fructe până-n august. Nu o îngheț încă, fiindcă nu am cantitatea necesară. Ca să o pui la congelat, zilnic trebuie să culegi minim două tone de fructe… Am multe comenzi prin sat, dar și la Chișinău. În ultima perioadă vând mai mult pe rețelele de socializare…”, spune Victor Furtună.
Antreprenorul de la Zaim nu s-a limitat însă doar la cultivarea zmeurei. La marginea zmeurişului, pe o suprafaţă de şase ari, creşte puieţi de pomi fructiferi – meri, peri, caiși, vișini, cireși, gutui și pruni. Dragostea pentru muncile agricole a moştenit-o de la părinţii săi. Şi aceştia şi-au dedicat toată viaţa agriculturii: cultivă usturoi şi butaşi de trandafiri. Victor nu are studii în agricultură, absolvind în acest an Facultatea de Business şi Administrare din cadrul Universității de Stat din Moldova. El spune că în agricultură este autodidact, de cele mai multe ori fiind ghidat de părinți.
Ca orice tânăr antreprenor, Victor Furtună dorește să-și extindă afacerea. Dar pentru aceasta are nevoie de mulți bani, de aceea, intenționează să aplice pentru subvențiile oferite de stat.
La fel ca Victor Furtună, granturi de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au primit încă 37 de antreprenori care şi-au dezvoltat afaceri în mediul rural. Potrivit Olesei Cazacu, coordonatoare de proiect în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), suma medie a granturilor de afaceri acordate este 76 de mii de lei.
Fiecare antreprenor a contribuit cu până la 30% din suma totală a proiectului. Principalele domenii finanţate au fost agricultura, apicultura, zootehnia, alimentaţia publică, plantarea florilor sezoniere, serviciile de croitorie etc. Pe lângă granturi, circa 363 de persoane au avut parte de instruiri și consultanţă în dezvoltarea afacerii.
PCDLI a fost implementat în perioada 2013-2015 de Guvernul Republicii Moldova cu asistenţa PNUD, a Entităţii Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women). Programul a fost finanţat de către Guvernul Danemarcei.
