Proclamarea independenței Republicii Moldova față de URSS în 1991, și tranziția de la sistemul politic totalitar la pluripartidism a permis ca în țara noastră să înceapă formarea unei elite politice naționale. Centrul decizional al tânărului stat s-a transferat de la Moscova la Chișinău și odată cu aceasta au apărut noi lideri politici de factură democratică. După 26 de ani de evoluție politică contradictorie, răsfoind istoria recentă a RM, ne propunem să facem un top al politicienilor moldoveni care au fost activi o anumită perioadă, dar în prezent nu se mai regăsesc pe scena politică de la Chișinău.
Ordinea în top este în raport cu dispariția cronologică a politicienilor de pe scena politică: lideri de partide, prim-miniștri, primari de Chișinău sau șefi de stat.
1. Mircea Snegur
- Mircea Ion Snegur a fost primul președinte al Republicii Moldova (1990–1997).
- Fost activist al Partidului Comunist (URSS), Snegur a susținut proclamarea independenței Republicii Moldova și a acționat pentru recunoașterea noului stat de către Occident. La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membră cu drepturi depline al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și aproape concomitent este atrasă în conflicte armate cu două regiuni separatiste ale ei – cea transnistreană și cea populată preponderent de găgăuzi. Conflictul militar din regiunea Transnistriei a luat proporții și a făcut numeroase victime, fiind stopat printr-o convenție semnată la 21 iulie 1992 de Mircea Snegur și președintele Rusiei, Boris Elțîn.
- În august 1995 Mircea Snegur a fost ales președinte al Partidului Renașterii și Concilierii din Republica Moldova. Cu această formațiune Snegur candidează la alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996, avându-i ca principali contracandidați pe premierul Andrei Sangheli și pe președintele Parlamentului, Petru Lucinschi. Alegerile au fost câștigate de Lucinschi (în al doilea tur de scurtin), iar Mircea Snegur și partidul său au pierdut puterea și au dispărut definitiv din politică.
2. Petru Lucinschi
- Petru Lucinschi a îndeplinit funcția de președinte al Republicii Moldova între anii 1997-2001.
- Odată cu ajungerea la putere a lui Petru Lucinschi, au fost continuate reformele începute de predecesorul său Mircea Snegur, la presiunea organismelor financiare internaționale. A fost continuat procesul de privatizare a proprietăților de stat. În domeniul politicii externe, a început procesul de apropiere a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și de distanțare față de țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Nivelul de trai fiind foarte scăzut pentru majoritatea populației a cauzat nemulțumiri în rândul cetățenilor Republicii Moldova, nemulțumiri care au ridicat încredeea oamenilor în Partidul Comuniștilor (PCRM).
- Dat fiind că în 2000, majoritatea parlamentară a votat modificarea Constituției RM, și viitorul președinte al statului n-a mai fost ales direct de popor, ci de Parlament, deputații l-au votat președintele statului pe Vladimir Voronin (PCRM) în 2001, iar Petru Lucinschi s-a retras din viața politică activă. În schimb, cariera lui a fost continuată de fiul său, Chiril Lucinschi (PLDM, Vlad Filat).
3. Ion Sturza
- Ion Sturza este un om de afaceri, care a fost prim-ministru al Republicii Moldova în 1999.
- În scurta perioadă a Guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilității. Moldovagaz a pierdut pachetul majoritar de acțiuni în favoarea Gazprom (Federația Rusă) și au avut loc mai multe privatizări importante. Tot în acea perioadă cetățenii Republicii Moldova au suferit de pe urma reținerilor salariale și a pensiilor.
- Deși Sturza a încercat să revină în politica de la Chișinău în 2015 cu ajutorul lui Nicoale Timofti, el n-a reușit acest lucru. În schimb a rămas un formator de opinie foarte activ pe facebook.
4. Dumitru Braghiș
- Dumitru Braghiș a îndeplinit funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 1999–2001.
- Braghiș l-a succedat în fruntea Guvernului pe Ion Sturza, iar după el premier a devenit Vasile Tarlev (PCRM). În 2005 el a devenit președinte al Partidului Democrației Sociale și tot în acel an a ajuns deputat în Parlamentul Republicii Moldova. După expirarea mandatului de deputat în 2009, până în 2013 a activat în sectorul privat.
- În 2015 Dumitru Braghiș a fost numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă.
5. Iurie Roșca
- Iurie Roșca a fost președinte al Partidului Popular Creștin Democrat din Republica Moldova (PPCD) vreme de mai mulți ani. A deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentul Republicii Moldova între 1998-2001 și 2005-2009 și vicePrim-ministru al RM (2009).
- Roșca s-a manifestat ca un promor activ al politicii pro-românești în Republica Moldova, fiind unul din politicienii care s-a evidențiat ca lider al protestelor stradale anti-limba rusă, anti-federalizarea, anti-Voronin în anii 2000. El a fost președinte al Comisiei de anchetă a Parlamentului, în vizorul căreia s-au aflat cazurile de corupție și de deturnare ilicită de fonduri (1998-2001). În anul 2005 PPCD a participat la realegerea lui Vladimir Voronin (PCRM) în funcția de șef al statului, fapt care a fost considerat ca o trădare a electoratului care susținea partidul său.
- La alegerile din 2009, PPCD nu trecut în Parlament. Ulterior Iurie Roșca și-a schimbat radical viziunile geopolitice, devenind un eurosceptic promotor al apropiereii Moldovei de Rusia. De asemenea Roșca este unul din cei cei mai prolifici scriitori politici din RM, publicând numeroase cărți.
6. Ion Hadârcă
- Ion Hadârcă a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 1998 și din 2009 până în 2014.
- Hadârcă a fost fondatorul Frontului Popular din Moldova (1989-1992) care milita pentru renașterea națională, limba română și alfabetul latin. În 2013 a părăsit PL-ul lui Mihai Ghimpu și a fondat Partidului Liberal Reformator (PLR), partid care nu a trecut pragul electoral la alegerile din 2014.
- Anul trecut (2016) politicianul și poetul Ion Hadârcă a devenit senator în Parlamentul României, iar la Chișinău este tot mai puțin vizibil.
7. Serafim Urecheanu
- Serafim Urechean a fost Primar general al municipiului Chișinău (1994-2005), a fost președinte al partidului Alianța “Moldova Noastră” (AMN) din 2003 până în 2011 și președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (2011-2016).
- Urecheanu a fost decorat pe parcursul carierei sale poltiice cu mai multe disctincții: Ordinul Republicii (2000), Ordinul “Insigna de Onoare”, Ordinul „Pentru dezvoltarea științei și învățământului”, Ordinele „Sfântul Dumitru” de gr. II, „Serghii Radonejski” și „Sf. Stanislav”, acordate de Biserica Ortodoxă Rusă în persoana patriarhului Rusiei, Alexii II. În aprilie 2015 i s-a conferit tilul onorific de „Om Emerit”.
- Alianța Moldova Noastră (AMN) a pierdut alegerile parlamentare anticipate din 2010, iar în anul următor AMN a fost absorbit de PLDM-ul condus de Vlad Filat. În 2015, Urecheanu din nou a candidat la funcția de primar la Capitalei (din partea PLDM), dar a pierdut alegerile, (Dorin Chirtoacă – PL – câștingând pentru a treia oară mandatul de primar general al Chișinăului).
8. Valeriu Streleț
- Valeriu Streleț a fost Prim-ministru al Republicii Moldova în 2015.
- Din 2009 până în 2015 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, vicepreședinte al partidului condus de Vald Filat și președinte al fracțiunii PLDM în parlament.
- După ce Guvernul Streleț a căzut prin moțiune de cenzură în Parlament (2015), Valeriu Steleț a dispărut din politica moldovenească. Din câte se cunoaște pe lângă politică, Streleț deținea o afacere legată de agricutlură.
9. Oazu Nantoi
- Oazu Nantoi a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 2009 pânâ în 2010 din partea PDM.
- Nantoi este un veteran al politicii moldovenești, fiind membru a diferite proiecte politice. În 1989 a fost ales vicepreședinte al Frontului Popular din Moldova, în 1990 a creat Partidul Social-Democrat din Moldova. În anii 2009-2010 a fost deputat în Parlament din partea Partidului Democrat (condus de Dumitru Diacov). În 2015 a aderat la formațiunea lui Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova (PPEM), și a devenit candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinăului, dar a pierdut alegerile (la fel ca Urecheanu). În 2015 a participat la fondarea Platformei Civice „Demnitate și Adevăr” (condusă de Andrei Năstase), iar în 2016 a susținut-o pe Maia Sandu la alegerie prezidențiale.
- Deși este consilider muncipal în Chișinău, în prezent el participă activ la emisiuni TV în calitate de analist/comentator, nu ca politician.
10. Nicoale Timofti
- Nicolae Timofti este cel de-al patrulea Președinte al Republicii Moldova (2012-2016).
- Înainte de a intra în politică, Timofti a era președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În calitate de președinte al RM el a fost un promotor convins al politicii de integrare europeană. Timofti nu s-a implicat activ în actul decizonal al statului, lăsând acest proces în seama Parlamentului și Guvernului, așa cum este specific unei republicii parlamentare, însă acest comportament al său a fost receptat negativ de către majoritatea cetățenilor.
- După expirarea mandatului de șef al satatului în 2016, Nicolae Timofti s-a retras din viața politică a Republicii Moldova.
Dacă va plăcut acest editorial marca Telegraph Moldova, distribuiți-l să-l citească și prietenii voștri.
