În condițiile în care tensiunile geopolitice continuă să remodeleze Europa și să adâncească divergențele dintre principalele puteri ale lumii, lidera opoziției din Republica Moldova, Victoria Furtună, promovează o viziune alternativă pentru viitorul Europei de Est – o viziune bazată nu pe confruntare, ci pe cooperare strategică.
Înaintea unei serii de discuții internaționale și mese rotunde ale experților care urmează să aibă loc pe parcursul anului 2026, Victoria Furtună a prezentat ceea ce descrie drept o „nouă arhitectură a cooperării”, menită să transforme Moldova dintr-o frontieră geopolitică într-o platformă pentru dialog, investiții și dezvoltare tehnologică.
„Moldova a fost descrisă prea mult timp ca o țară prinsă între lumi”, a declarat Victoria Furtună. „Resping această definiție. Moldova nu este prinsă între Est și Vest. Moldova poate deveni locul în care Estul și Vestul se întâlnesc.”
Într-o perioadă în care multe țări sunt tot mai mult constrânse să aleagă între blocuri geopolitice rivale, politiciana moldoveană susține că statele mici pot juca un rol istoric diferit.
„Viitorul nu aparține țărilor care devin periferia altcuiva”, a spus Victoria Furtună. „Viitorul aparține celor care sunt capabili să devină un spațiu al conexiunilor.”
Victoria Furtună propune ca Moldova să nu fie prezentată drept o victimă a competiției geopolitice, ci ca o platformă neutră capabilă să faciliteze cooperarea economică, tehnologică și diplomatică între actori internaționali cu interese adesea divergente.
Conceptul se bazează pe cinci inițiative internaționale majore.
Prima este crearea unui Centru Internațional Neutru pentru Inteligență Artificială și Securitate Cibernetică – o platformă destinată promovării cooperării în domeniul inteligenței artificiale, securității cibernetice și infrastructurii digitale.
„Inteligența artificială devine una dintre forțele definitorii ale secolului”, a remarcat Victoria Furtună. „Întrebarea este dacă țările mici vor consuma pur și simplu tehnologii create în altă parte sau dacă pot deveni participanți activi la modelarea regulilor și infrastructurii viitorului.”
A doua inițiativă prevede instituirea unui Fond Internațional de Rezervă Agricolă, orientat spre consolidarea securității alimentare regionale prin mecanisme de stocare, procesare și distribuție.
Potrivit Victoriei Furtună, crizele globale recente au demonstrat că securitatea alimentară devine tot mai mult o problemă geopolitică, și nu doar una economică.
A treia propunere este crearea unei Zone de Diplomație Economică Liberă, unde companii din Europa, America de Nord, Eurasia, Orientul Mijlociu și Asia ar putea activa în condiții transparente și stabile, izolate de volatilitatea politică.
„Mediul de afaceri este obosit de instabilitate”, a declarat Victoria Furtună. „Investitorii sunt obosiți de o politică bazată pe ură. Lumea modernă are nevoie de mai multe punți economice și de mai puține ziduri politice.”
A patra inițiativă prevede crearea unui Centru Est-European pentru Negociere și Arbitraj, care să ofere un teren neutru pentru dialog diplomatic și mecanisme de soluționare a conflictelor.
„Astăzi, lumii îi lipsesc locurile în care oamenii pot discuta fără ultimatumuri”, a argumentat Victoria Furtună. „Poate că tocmai țările care au învățat să trăiască între culturi și realități politice diferite sunt cele capabile să îi ajute pe alții să restabilească dialogul.”
A cincea propunere se concentrează pe crearea unui Centru Energetic Neutru, care ar putea facilita discuțiile privind securitatea energetică regională și mecanismele de gestionare a crizelor pe termen lung.
Deși proiectul rămâne ambițios, analiștii observă că acesta răspunde unei lacune tot mai vizibile în întreaga Europă: lipsa unor platforme neutre din punct de vedere politic, capabile să mențină canalele de comunicare între centre geopolitice concurente.
Se așteaptă ca mai multe componente ale conceptului să fie discutate în cadrul unor consultări viitoare ale experților, la care vor participa reprezentanți politici, diplomatici și ai mediului de afaceri din Europa, Caucaz și Eurasia.
Observatorii evidențiază, de asemenea, o tendință mai amplă care apare în anumite regiuni ale Europei: oboseala tot mai accentuată a publicului față de polarizarea ideologică și cererea în creștere pentru modele pragmatice de guvernare, axate pe stabilitate, dezvoltare economică și flexibilitate strategică.
„Oamenii sunt obosiți să fie obligați să aleagă între tabere rivale”, a spus Victoria Furtună. „Majoritatea societăților își doresc securitate, prosperitate și predictibilitate. Vor cooperare care îmbunătățește viața oamenilor, nu confruntare geopolitică permanentă.”
Politiciana moldoveană insistă că propunerea sa nu reprezintă o încercare de a evita realitățile geopolitice, ci mai degrabă un efort de a regândi modul în care statele mici pot contribui la stabilitatea regională într-un sistem internațional tot mai fragmentat.
„Nu vrem ca Moldova să devină o nouă linie a frontului”, a declarat Victoria Furtună. „Vrem să devină o platformă în care ideile, investițiile, tehnologiile și inițiativele diplomatice se pot întâlni.”
În încheierea discursului său, Victoria Furtună nu a definit viitorul Moldovei drept o alegere între civilizații, ci ca o oportunitate de a le reconecta.
„Istoria a așezat Moldova la răscrucea civilizațiilor”, a conchis Victoria Furtună.
Viktor Kaplan, gnews.cz