Author

Telegraph

Browsing

În această toamnă, Naționala de fotbal a Moldovei va debuta în Liga Națiunilor, o competiție nou-înființată de către UEFA. Prin această cale, tricolorii pot obține o calificare la Campionatul European din 2020, de aceea au nevoie de sprijinul suporterilor pentru a obține un rezultat istoric!

Moldova a fost repartizată în Liga D a competiției și va evolua într-o grupă cu Belarus, Luxemburg și San Marino. Partidele se vor disputa tur-retur în septembrie, octombrie și noiembrie 2018. Meciurile de acasă a selecționatei Moldovei se vor disputa pe stadionul Zimbru din Chișinău:

MOLDOVA – BELARUS
11 septembrie | 21:45

MOLDOVA – SAN MARINO
12 octombrie | 21:45

MOLDOVA – LUXEMBURG
18 noiembrie | 19:00

Câștigătoarea grupei, alături de alte trei echipe, va accede în play-off-ul Ligii D. Învingătoarea fazei finale se va califica la EURO 2020!

Premierul Pavel Filip sa întâlnit, la Washington, cu congresmenii Pete Olson și David Price, copreşedinţi ai Grupului de sprijin politic pentru Republica Moldova din cadrul Congresului SUA. Subiectele discutate au vizat progresele țării noastre pe calea reformelor și determinarea autorităților pentru fortificarea dialogului cu partenerii occidentali.

Șeful Executivului a salutat introducerea pe agenda Congresului SUA a proiectului Rezoluţiei privind impulsionarea relaţiilor bilaterale SUA – Republica Moldova, promovată de cei 2 congresmeni. „Avem nevoie de sprijinul SUA pentru a asigura parcursul occidental al Republicii Moldova, astfel încât la sfârșitul mandatului acesta să devină ireversibil”, a menționat Pavel Filip.

Totodată, pe 20 iunie curent, pe agenda Camerei Reprezentanţilor a fost depusă și rezoluția prin care Congresul SUA susține Republica Moldova, Ucraina și Georgia, în efortul lor de a-și menține integritatea teritorială și suveranitatea politică.

pdm plahotniuc, Parteneriatul cu SUA are beneficii reale pentru cetățenii noștri, iar noi lucrăm acum pentru a-l face și mai puternic,

Moldova, Parteneriatul cu SUA are beneficii reale pentru cetățenii noștri, iar noi lucrăm acum pentru a-l face și mai puternic, pavel filipCongresmenii Pete Olson și David Price au reconfirmat importanţa dialogului strategic bilateral, subliniind oportunitatea extinderii Grupului de sprijin politic pentru țara noastră prin promovarea obiectivelor comune în cadrul mai multor comitete de profil şi pe agenda legislatorilor americani.

Grupul de sprijin politic pentru Republica Moldova din cadrul Congresului SUA a fost creat la 13 iunie 2017, în scopul menținerii unui dialog permanent în parteneriatul moldo-american, dar și a rolului Republicii Moldova în securitatea europeană şi energetică din Europa de Est.

pavel filip in sua, pdm 2018, rezolutia onu

relatia moldova sua, guvernarea pdm, vlad plahitniuc, cristina balan, trump

Simbol naţional, drapelul care i-a însufleţit pe români în momente grele de luptă, dar şi de bucurie, este sărbătorit în fiecare an în 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române.

Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

De Ziua Drapelului Naţional, adoptată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului sunt obligate să organizeze programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneţşti şi ceremonii militare specifice în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Care este semnificaţia culorilor drapelului

Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.

Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.

Istoria drapelului naţional

Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde înca din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revoluţiei de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înabuşită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui, şi totuşi, dupa 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiţionat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.

Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.

TricolorulÎn timpul Revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional.

Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalităţii, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea, scrie tvr.

Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Până în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, cât şi tricolorul, iar în 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite.

Prin Constituția din 1866 s-a stabilit ordinea şi dispoziţia verticala a culorilor: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine.

După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen şi înfăptuirea României Mari în 1918, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâşiile dispuse vertical şi fără stemă în centru.

O dată cu instaurarea republicii au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru nou creata Stemă a Republicii.

Stema înfăţişa: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română şi inițialele R. P. R. la capătul spicelor.

Din 1952, prin prevederile Constituţiei, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roşie în cinci colţuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialite România.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieşit în stradă, încă din 17 decembrie la Timişoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.

Potrivit Constitutiei din 1991 drapelul naţional urma să nu mai conţina nici un element heraldic, o eventuala Stema urmând a fi folosită separat pentru însemnele oficiale.

Prin renunţarea la Stema comunistă, steagul tricolor a devenit însă aproape identic cu cel al statului Ciad, fapt interzis categoric de reglementarile heraldice internaţionale. (Drapelul Ciadului diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa ceva mai închisă a fâşiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc).

România s-a plasat astfel, fără voie, în centrul unui scandal diplomatic a cărui rezolvare a fost amânata permanent, în ciuda nenumaratelor semnale negative primite din partea specialiştilor în vexilologie, ştiinţa care se ocupa cu studiul drapelelor naţionale, deoarece legislaţia internaţională interzice utilizarea aceluiaşi steag de către două ţări. Steaguri similare cu tricolorul romanesc mai au Republica Moldova şi Andora, dar cu steme pe culoarea galbenă centrală.

O eventuală nouă formă a drapelului naţional nu poate fi decisă decât printr-o noua Constituţie. În iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constituţei a adoptat un amendament la legea fundamentala prin care se introduce Stema Naţionala pe drapelul României. Stema va fi aceeaşi ca cea votata prin lege organică, în 1992.

Sursa: TVR.