Author

Telegraph

Browsing

Recent s-a vehiculat că fiica cea mică a preşedintelui rus Vladimir Putin, Katerina Tikhonova, a fost înşelată de Kirill Shamalov. Vestea a apărut după ce s-a zvonit că magnatul ar avea legături cu o vedetă a lumii mondene, Zhanna Volkova, scrie Mediafax.

Scandalul a izbucnit după ce Zhanna Volkova a fost fotografiată dansând tandru cu un bărbat misterios, de Ziua Sf. Valentin de anul trecut. Faţa bărbatului este acoperită în mod deliberat cu un emoticon zâmbitor, dar ceea ce se vede din acest partener de dans lasă să se creadă că el ar fi Shamalov, potrivit agenţiei de ştiri Open Media

Drept pedeapsă pentru faptele sale, magnatul Kirill Shamalov ar fi rămas fără aproape jumătate din avere.

Potrivit unei investigaţii a jurnaliştilor de la Reuters, Katerina a ajuns să deţină împreună cu Kirill Shamalov o avere de două miliarde de dolari, fiind astfel mult mai bogată chiar decât liderul de la Kremlin, care potrivit declaraţiei sale de venituri, preşedintele rus a câştigat în 2015 – 8,9 milioane de ruble.

 

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere în termeni reali de 3,7 la sută, în primul trimestru al acestui an, față de 3,1 la sută în perioada similară a anului precedent. Statisticile confirmă estimările analiștilor și ale autorităților, care se așteaptă la un avans de 3-4 la sută în acest an, informează MOLDPRES.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) a anunţat astăzi rezultatele pentru ianuarie-martie ale acestui an care indică o creștere pe serie brută până la 37,6 miliarde de lei a Produsului Intern Brut (PIB). Este al nouălea trimestru consecutiv în care economia este în creștere, după declinul din anul 2015.

Potrivit BNS, cea mai mare contribuţie la creșterea economică a avut-o comerțul cu ridicata și amănuntul, informațiile și comunicațiile, industria extractivă și cea prelucrătoare, precum și tranzacțiile imobiliare și construcțiile. Valoarea adăugată brută pe economie a depășit nivelul anului precedent cu 3,6 la sută și a contribuit la formarea și creșterea PIB cu 85,7 la sută și, respectiv, 3,1 la sută.

O contribuție negativă la creșterea PIB au avut-o administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale obligatorii; învăţământul; sănătatea şi asistenţă socială, mai constată statisticienii.

Volumul impozitelor pe produse s-a diminuat cu 2,1 la sută în raport cu perioada similară a anului anterior.

Din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat majorării cu 4,0 la sută a consumului final al gospodăriilor populaţiei, care au avut o pondere la formarea Produsului Intern Brut de 90,9 la sută. Volumul formării brute de capital fix s-a situat peste nivelul perioadei respective a anului precedent cu 0,9 la sută. O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-2,3 la sută), consecință a contribuției mult mai accentuate la formarea Produsului Intern Brut a importurilor de bunuri și servicii (64,0 la sută), față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (36,9 la sută).

Ministerul Economiei prognozează o creștere economică de 3,8 la sută în 2018, iar Fondul Monetar Internațional de 3,5 la sută. Recent Banca Mondială (BM) menționa că economia moldovenească va crește cu 3,8 la sută, în anul 2018, fiind alimentată de consumul privat, pe fondul creșterii reale a salariilor și redresării remiterilor. Potrivit BM, creșterea reală a transferurilor publice și redresarea anunțată a cheltuielilor de capital, cu accentul pe sectorul rutier vor sprijini avansul economic, „în special în anul electoral 2018”. Experții BM consideră că odată cu asanarea sectorului financiar, îmbunătățirea condițiilor de creditare, „vom avea o influență din ce în ce mai însemnată și pozitivă din partea investițiilor private”.

Experții Centrului Analitic Independent ”Expert-Grup” apreciază în ultimul număr al publicației trimestriale „Realitatea economică”, prezentată astăzi, că chiar dacă majoritatea sectoarelor economiei naționale „au înregistrat ușoare dinamizări în primul trimestru al anului 2018, dinamică susținută și de implicarea mai activă a statului prin majorarea investițiile publice, aprecierea leului moldovenesc, limitează perspectivele de creștere ale economiei, prin scăderea puterii de cumpărare a remiterilor și scumpirii exporturilor”.

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat în dosarul fraudelor de la Banca de Economii, a mituit compania Kroll, astfel explicându-se că numele lui nu figurează în rapoartele acestei companii care a investigat devalizarea sistemului bancar din Republica Moldova, susține fostul președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor. Acesta a mai declarat într-un interviu pentru RTR Moldova că Platon i-a propus și lui să plătească companiei Kroll, dar a refuzat. El susține că nu are încredere în corectitudinea acesteia.

Ilan Șor a dezvăluit că atunci când autoritățile de la Chișinău anunțau intenția de a semna contractul cu Kroll, Veaceslav Platon i-a propus să plătească un milion de dolari ca să ajungă „la înțelegere” cu aceasta.
„Când au angajat Kroll, Platon mi-a propus să particip cu o sumă pentru a ajunge la o înțelegere cu Kroll. Partea mea era de un milion de dolari dintr-un total de trei milioane”, a spus Șor.

Ilan Șor a refuzat „oferta” pentru că se consideră nevinovat, lucru pe care este gata să-l demonstreze și în instanțele internaționale. „Eu am refuzat pentru că nu mă consider vinovat și voi demonstra acest lucru, inclusiv în instanțele internaționale. Eu nu am de ce să mă ascund. Dacă aș fi avut de ce mă teme, aș fi dat acel milion și numele meu nu ar fi figurat în rapoartele Kroll”, a declarat Șor.

Mai mult, el susține că nici nu are încredere în veridicitatea rapoartelor Kroll, deoarece este o companie coruptă, implicată în mai multe scandaluri internaționale.
„Compania Kroll este protagonista mai multor scandaluri internaționale în Ucraina, Rusia. S-a compromis nu o dată ca o companie coruptă. Sunt niște afaceriști”, a declarat Ilan Șor.

Totodată, el susține că Kroll nici nu este interesată în identificarea banilor furați, deoarece o parte din aceștia sunt în Anglia, la companii care sunt clienții săi.

Amintim că la începutul acestui an avocatul regal britanic QC James Ramsden a prezentat la Londra un rezumat al raportului și concluziile formulate urmare analizei activității Kroll privind investigarea fraudei din sectorul bancar din Moldova. În opinia avocatului, întreaga investigație realizată de Kroll ridică multe semne de întrebare, iar concluziile sunt nefondate și părtinitoare, nefiind luate în calcul dovezi relevante.

În decembrie 2017, Ilan Șor a atacat la Curtea Supremă de la Londra compania Kroll, companie implicată în mai multe scandaluri internaționale de spionaj, șantaj, colectare ilegală de informații.