Author

Telegraph

Browsing

Discuțiile pe marginea demolării cinematografului Gaudeamus continuă. Fostul edil al Capitalei, Dorin Chirtoacă, susține că edificiului cinematografului trebuie demolat pentru că utilitatea publică a acestuia a fost deja epuizată. Chirtoacă a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că fostul cinematograf construit de sovietici nu este un monument istoric și că în jurul acestuia se face acum prea mult populism.

„Acela nu e monument de arhitectură. Clădirea oricum urmează a fi demolată. Ce va fi în locul ei urmează să vedem”, a menționat Chirtoacă în cadrul emisiunii „Important” de la TVC 21.

Întrebat de Gheorghe Gonța dacă actele de privatizare și autorizare de demolare au fost obținute legal, Chirtoacă a declarat că în 2016 totul era legal. Acesta a mai subliniat că acum se face populism în jurul acestei demolări și că de fapt orice clădire care își epuizează utilitatea, trebuie dată jos, cu excepția monumentelor istorice.

Zilele trecute, primarul ales al Chișinăului, Andrei Năstase, a mers pe șantierul de la Gaudeamus și a făcut show politic. În pofida faptului că cinematograful nu mai lucrează de ani buni și nu reprezintă în sine un monument de arhitectură, Năstase s-a dat în spectacol declarând într-un live pe facebook exact contrariul.

„Peste noapte se dă jos un monument important unde s-au odihnit zeci de generații.”, a declarat Năstase.

Mai mult ca atât, Năstase a încălcat și dreptul la proprietate privată, dar și a forțat muncitorii să-și sisteze activitatea, chiar dacă nu avea nici un act juridic care să-i dea această împuternicire. Alături de Năstase s-au aflat și Alexandru Slusari, dar și fratele său, Vasile Năstase precum și alți activiști ai Platformei DA. Și dacă în cazul Gaudeamus Năstase și-a permis să încalce dreptul la proprietate privată, atunci în cazul sediului Platformei DA, care este un monument istoric, Năstase avea altă părere. În iulie 2017, când un grup de tineri au organizat la sediul PPDA un flashmob, Năstase invoca dreptul la proprietate privată și le cerea acestora să păstreze distanța de 5 m față de sediu, în posesia căruia a intrat în mod fraudulos, după cum se arată și într-o investigație realizată de Deschide.md.

Autorizația de demolare a cinematografului Gaudeamus a fost semnată încă în august 2016 de către viceprimarul Nistor Grozavu. Acesta declara că: „În locul cine­ma­to­gra­fu­lui Gau­dea­mus se pro­pune să fie rea­li­zată o nouă con­struc­ție. Atât clă­di­rea, cât și tere­nul afe­rent sunt pro­pi­e­tate pri­vată.”.

Dorin Chirtoacă a mai precizat că atunci când a semnat autorizația în 2016, aceasta prevedea și implicarea arheologilor pentru a stabili dacă sunt oseminte în subteran:

„Nu are sens păstrarea clădirii dacă e falimentară. Ea nu produce nici un fel de activitate economică. Nimeni nu mai merge acolo și e închis de ani de zile. După mine trebuie dat jos și acela cu consomolul de acolo, că tot e crimă ce au făcut comuniștii când au construit pe cimitir cele două obiective”. 

Proprietarii terenului au fost nevoiți să solicite intervenția Poliției pentru a cere primarului ales să părăsească teritoriul. Aceștia au dat asigurări că dețin toate documentele necesare pentru executarea lucrărilor.

 

 

 

Cinci foşti membri ai Comitetului de creditare al Băncii de Economii, inclusiv fostul președinte, Grigore Gacikevici, au ajuns pe banca acuzaților pentru încălcarea regulilor de creditare, cu cauzarea daunelor în proporţii deosebit de mari. Acesta este al 14-lea dosar legat de fraudele bancare cu implicarea celor cinci persoane, care a fost trimis în judecată de procurori, scrie Crime Moldova.

Potrivit procurorilor, în perioada 2007-2012 fostul preşedinte, Grigore Gacikevici, împreună cu alți 4 membri ai Comitetului de Creditare al BEM au acordat credite neperformante pentru 52 de companii, în sumă totală de circa 2,2 miliarde de lei.

Inculpații ar fi trebuit să stopeze acordarea banilor cu recuperarea imediată a lor, însă nu au întreprins acţiuni în acest sens și au prejudiciat banca în proporţii deosebit de mari. Fostul preşedinte al Comitetului de creditare al BEM, Grigore Gacikevici, şi-a recunoscut vina. În total, procurorii anunță că au expediat în judecată 14 cauze penale, legate de acordarea creditelor neperformante din sursele BEM, în care sunt vizați cei 5 inculpați.

În prezent, Gacikevici se află în arest preventiv, iar complicii săi sunt cercetaţi în stare de libertate. Pe bunurile învinuiților au fost aplicate mai multe sechestre.

Dacă vor fi găsiți vinovați, cei 5 inculpați riscă amendă sau închisoare de până la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Primarul oraşului german Lauingen din landul Bavaria s-a prăbuşit în timpul unei şedinţe a consiliului municipal şi a murit la scurt timp după aceea, a anunţat miercuri un oficial local, relatează dpa.

Wolfgang Schenk, un politician în vârstă de 59 de ani, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), s-a prăbuşit după 20 de minute de la începerea şedinţei marţi seara, a afirmat sursa citată, precizând că un echipaj de prim ajutor chemat la faţa locului a constatat decesul.

Motivul decesului nu se cunoaşte încă, a mai spus oficialul german.

Wolfgang Schenk a fost primar în Lauingen – un oraş cu circa 11.000 de locuitori – din 2004, când a fost ales în mod suprinzător în locul unui membru al Uniunii Creştin-Sociale (CSU) bavareze, aliată a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel.