Author

Telegraph

Browsing

Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, care se celebrează anual la 21 mai (stil nou) şi la 3 iunie (stil vechi), este una dintre cele mai mari sărbători creștine a bisericii ortodoxe. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului.

Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. Există, în ziua Sfinţilor Constantin și Elena o serie de obiceiuri și tradiţii care fac referire la vara ce şi-a făcut apariția. În această zi:

* mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;

* femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâiesc și stropesc cu agheasmă;

* bujorii, simbolul armoniei. În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei bujori. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.

Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt modele de sfinţi credincioşi şi iubiţi, dovadă sunt numele lor atât de răspândite, cât şi multe biserici ridicate în cinstea lor.

Numele Constantin îşi are originile din grecescul „Konstantinos” şi latinescul „Constantinus”. Cele două nume sunt derivate din cuvântul latin „constans” care înseamnă constant, statornic, stabil.

Numele Elena este un nume foarte vechi și răspândit, mai ales, în lumea greacă; se pare că a fost numele unei divinități a luminii și se aseamănă cu cuvintele grecești helàne = făclie, torță, și hèle = strălucirea soarelui (a se compara cu helioterapia = tratament cu raze solare); poate avea și formele: Ileana, Leana, Lina, Alen, Alina, Lenuș, Ela, Lili, Elen, Nelly, Ilona și alte nume asemănătoare.

Procesul de votare în Chișinău a început fără incidente. Toate cele peste 300 de secţii au fost deschise la timp. Cei mai matinali s-au dovedit a fi votanţii care au între 55 şi 71 de ani.

Oamenii spun că au aşteptări clare de la viitorul primar, ei îşi doresc un oraş curat şi cu drumuri bune. Cei mai mulţi au venit să voteze cu speranţa că alegerea lor le va aduce şi un trai mai bun.

„La serviciu mă duc. Sperăm să fie mai bine viaţa la noi. Un ajutor pentru pensionari.”

„Astăzi am votat pentru un primar gospodar. Sperăm că acesta se va apuca de lucru conform legii. Vrem ca tineretul să nu plece peste hotare. ”

„Să trăim şi noi şi copiii în libertate, în fiecare zi cu inima împăcată.”

Astăzi, la vot sunt aşteptaţi peste 600 de mii de alegători. Pentru fotoliu de primar se bat socialistul Ion Ceban și platforimistul Andrei Năstase.

Mijloc de purificare spirituală și, în același timp, o licoare care vindecă trupul de cele mai multe dintre boli, conform credinței populare, apa sfintita a constituit obiectul a numeroase studii efectuate de-a lungul ultimilor ani.

Însă, ultima cercetare efectuată de Institutul de Igienă și Imunologie Aplicată din cadrul Universității din Viena distruge practic acest mit popular.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat mai multe mostre de apa sfintita, ridicate de la mai multe lăcașuri de cult de pe întreg teritoriul Austriei. Descoperirea a fost una uimitoare pentru toata lumea, pentru că, doar un mililitru de astfel de apă, poate conține până la 62 de milioane de bacterii.

De asemenea, testele au mai arătat că, în proporție de 86%, eșantioanele analizate conțineau urme de fecale, precum și bacterii periculoase precum E. coli, enterococi sau chiar Campylobacter. Toate aceste bacterii au un efect dăunător asupra organismului, putând provoca diaree, crampe abdominale și febră.

Analizele efectuate asupra probelor prelevate au relevat și o altă problemă gravă. Apa sfintita conține inclusiv nitrați în cantități foarte mari, care odată introduși în organism pot provoca afecțiuni grave și chiar moartea.

Populația trebuie să fie informată cu privire la riscurile la care se supun cei care consumă apa sfințită. Este o problemă care a fost ignorată total până acum, dar care este deosebit de gravă, mai ales în condițiile în care oamenii au sistemul imunitar din ce în ce mai slab.”, a declarat Dr. Alexander Kirschner, unul dintre microbiologi, preluat de Reuters.

Efectele de vindecare atribuite unor surse sfinte a apărut în condițiile de igienă din Evul Mediu, atunci când calitatea apei în zonele urbane, în general, era deosebit de precară, iar oamenii contractau în mod constant diaree sau alte boli provocate de bacterii, a mai completat Kirschner.

Problema nu este însă singulară. În ultimii ani, mai multe biserici au luat decizia de distribui sticle sigilate cu apă sfințită astfel încât să fie respectate condițiile impuse de igiena sănătății publice.