Author

Telegraph

Browsing

Replică dură din partea lui Ilan Șor pentru Ion Sturza, cunoscut mai bine drept „premierul-galoș” în urma modului defectuos în care a condus Republica Moldova la sfârșitul anilor 90.

Primarul de Orhei îi arată lui Sturza că nu are niciun drept moral să înjosească cetățeni moldoveni având în vedere că el nici nu stă în Republica Moldova, iar toate afacerile sale și le face în alt stat – România. În același mesaj pe facebook, ca răspuns la un comentariu al lui Sturza în care îi înjosește pe cetățeni, Ilan Șor îi aduce aminte de modul în care a guvernat Republica Moldova și îl atenționează că el va fi primul care va răspunde în fața poporului pentru toate hoțiile și privatizările din acei ani. „Crimele comise de tine față de popor nu au termen de prescripție”, îl avertizează Ilan Șor pe Sturza.

„În opinia mea, faptul că un discurs cu asemenea replici vine de la o persoană care locuiește într-un alt stat și plătește impozite unui alt stat este dovadă cel puțin de ipocrizie. V-aș sugera să vorbiți despre România, și să evitați pe cât posibil să vă băgați nasul în problemele statului nostru”, scrie Ilan Șor în mesajul ca răspuns la un comentariu degradant și batjocoritor al lui Sturza.

În continuare, primarul de Orhei îl îndeamnă pe fostul premier să-și examineze activitatea în special cea de premier aducându-i aminte de pensiile în galoși și salariile pe care oamenii le primeau în produse. „Răspundeți-vă singur la următoarea întrebare: oare are dreptul la vot persoana care a adus cetățenii propriei țări la limita sărăciei, care a plătit pensii cu “galoși”, iar salariile – cu cizme de cauciuc, care a vândut pentru “copeici” proprietatea statului și a falimentat întreprinderea care i-a fost încredințată? Cred că răspunsul este evident”, constată Ilan Șor.

Totodată, el arată că cel care strigă „prindeți hoțul” a fost implicat în cel mai mare scandal mondial de corupție din istoria umanității, „Panama papers”. „Ion! Cine ar spune! Nu voi accepta nici o acuzație din partea unei persoane al cărui nume figurează în scandalul fraudei internaționale offshore, cunoscut în întreaga lume sub denumirea „Panama Papers”. Așa că, înainte de a spune ceva despre o altă persoană, uită-te mai întâi la tine sub nas”.

Turcoaicele au fost mereu com­parate cu nişte prinţese ale Orientului: piele albă, pomeţi înalţi, dimensiuni voluptuoase, completate de o personalitate puternică şi senzua­lă. Asemenea unor cadâne din „1001 de nopţi”, ele nu s-au mulţumit nicio­dată doar cu darul naturii, sporindu-şi frumuseţea cu elixiruri şi ritualuri se­crete. Iată-le!

Apa de trandafiri

Unul dintre motivele pentru care turcoaicele au pielea mereu întinsă şi mătăsoasă este apa de trandafiri, pe care o pulverizează pe faţă în fiecare dimineaţă, pentru a avea tenul întins şi catifelat. Este un tonifiant natural şi oferă pielii o strălucire aparte. Iată o reţetă simplă, de preparare a apei de trandafiri: puneţi la macerat o mână de petale de trandafiri, într-o jumătate de pahar de apă. Lăsaţi-le la macerat de seara până dimineaţa, apoi filtraţi lichidul. Separat, tur­naţi o jumătate de pa­har de apă clocotită, peste o mână de pe­tale de flori, lăsaţi-le la infuzat 20 de mi­nute, apoi strecuraţi. Combinaţi infuzia cu maceratul şi veţi ob­ţine apă proaspătă de trandafiri, care rezistă la frigider, nu mai mult de 3 zile.

Cojile de fructe şi legume

Turcoaicele îşi masează pielea, cu cojile fructelor sau legumelor pe care le au la îndemână. Iată cum: desprin­deţi coaja de banană, măr, gutuie etc. şi frecaţi-o cu interiorul pe piele, cu mişcări circulare. Exfoliază şi alimen­tează pielea cu vitamine. Puteţi folosi şi coji de avocado, de castraveţi, pier­sici, dar şi de portocale, lămâi, grape­fruit.

Iaurtul

Iaurtul făcut în Turcia este vestit pentru gustul său delicios, aşa că nu e deloc de mirare că multe mâncăruri apetisante îl au în compoziţia lor. Fe­meile din Turcia îşi prepară în mod obiş­nuit o mască din iaurt, amestecat cu puţin suc de lămâie, şi o aplică pe faţă şi pe întregul corp, pentru a-şi hrăni şi a-şi întineri pielea.

Cercetătorii americani sugerează că înlocuirea unei porţii pe zi de cartofi fierţi, copţi sau piure cu o portie de legume non-amidonoase este asociată cu un risc mai mic de a dezvolta hipertensiune. Dar o cercetare recentă susţine că studierea modelelor dietetice globale şi a riscurilor este mai utilă decât un accent pe produsele alimentare individuale sau pe nutrienţi.

Cartofii sunt unul dintre alimentele cele mai frecvent consumate din lume şi recent a fost inclus de guvernul SUA în programele de mese sănătoase, datorită conţinutului ridicat de potasiu. Dar, asocierea consumului de cartofi cu hipertensiunea arterială nu a fost studiată. Aşa că cercetătorii de bază de la Spitalul Feminin Brigham şi Şcoala Medicală Harvard şi-au propus să determine dacă aportul pe termen lung de cartofi copţi, fierţi, prăjiţi, chipsuri sau piure poate fi asociat cu incidente de hipertensiune arterială.

Au urmat cercetări asupra 187.000 de bărbaţi şi femei în cadrul a trei studii mari din SUA care au durat mai mult de 20 de ani. Cu ajutorul unui chestionar, a fost evaluat aportul alimentar, inclusiv frecvenţa consumului de cartofi, iar hipertensiunea arterială a fost raportată de către participanţi în baza diagnosticului de către un medic.

După luarea în considerare a mai mulţi factori de risc pentru hipertensiunea arterială, cercetătorii au descoperit că patru sau mai multe porţii pe săptămână de cartofi a fost asociat cu un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul mai mare de cartofi pai a fost, de asemenea, asociat cu un risc crescut de hipertensiune arteriala atât la femei cât şi barbati. Şi consumul de cartofi prajiti (crisps) a fost asociat cu un risc crescut.

Cercetătorii sugerează înlocuirea unei porţii pe zi de cartofi cu o porţie de legume non-amidonoase. Autorii subliniază că cartofii, în comparaţie cu alte legume, au un indice glicemic ridicat, astfel încât poate declanşa o creştere bruscă a nivelului de zahăr din sânge. Într-un editorial, cercetătorii de la Universitatea New South Wales susţin că, deşi dieta are un rol important în prevenirea şi gestionarea timpurie a hipertensiunii arteriale, comportamentului alimentar şi al modelelor de consum sunt complexe şi dificil de măsurat.