Author

Telegraph

Browsing

Judecătoria Chişinău a respins plângerea fostei magistrate Domnica Manole, care a contestat o ordonanţă a Procuraturii prin care statutul de bănuit în dosarul penal deschis pe numele ei i-a fost prelungit. Asta deşi nu a existat un document iniţial prin care să i se comunice despre o asemenea calitate. Decizia a fost luată de Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, şi urmează să fie contestată.

Deliberările pe marginea acestui proces nu au durat mult. Hotărârea a fost emisă de către judecătorul Mihail Diaconu.

„Sunt profund dezamăgită de decizia care a fost pronunţată astăzi. În opinia mea, noi am prezentat suficiente probe care atestă faptul că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege de prelungire a calităţii de bănuit. Nu au fost respectate garanţiile şi drepturile prevăzute de lege. Evident că vom contesta şi vom epuiza toate căile naţionale şi în final cred că vom ajunge la Curtea Europeană”, a comentat Domnica Manole.

Fosta judecătoare a mai adăugat că i-au fost ignorate argumentele.

„S-a ignorat inclusiv înregistrarea audio, susţinerile verbale ale procurorului care au fost prezentate în cadrul procesului de contestare a ordonanţei procurorului din cadrul Judecătoriei Râşcani, unde procurorul în mod clar şi cert la data de 9 septembrie a menţionat faptul că judecătorul Manole nu are nicio calitate procesuală în cadrul dosarului penal intentat în baza articolului 307. Din considerentele respective, noi considerăm că nu poate fi emisă o asemenea încheiere – ordonanţă de prelungire a calităţii de bănuit când de fapt, nu există ordonanţa iniţială”, a mai spus fosta magistrată.

Procurorul de caz, Eugeniu Rurac, nu a comentat decizia, însă anterior a respins acuzaţiile la adresa instituţiei din care face parte şi a declarat că asemenea calitate de bănuit se subînţelege din momentul pornirii urmăririi penale.

Procesul are loc în cadrul dosarului penal pornit pe numele fostei judecătoare Domnica Manole, în urma deciziei acesteia din 2016 de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul de modificare a Constituţiei. Drumul până la încheierea Judecătoriei Chişinău a fost însă unul lung. După ce aproape un an a fost examinată această plângere şi urma să existe un verdict, judecătorul Victor Raţoi a declarat că se abţine de la examinare, astfel că documentul a ajuns pe masa lui Mihail Diaconu.

Amintim că acum un an CSM i-a permis Procuraturii Generale să iniţieze urmărirea penală a Domnicăi Manole. Hotărârea Consiliului a fost criticată de reprezentanţi ai societăţii civile şi a provocat nedumerirea Delegaţiei Uniunii Europene, a Ambasadei Statelor Unite la Chişinău, dar şi a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

 

 

Fiecare țară are propria viziune asupra unui sistem educațional perfect. Am încercat să identificăm care sunt diferențele între aceste sisteme și am dedus că diferențe sunt mult mai multe decât ar părea la prima vedere.

Franța

 

  • Anul de învățământ- Septembrie-Iulie
  • Durata unei ore academice- în dependență de obiectul de studiu, de la 55 minute pînă la 2 ore.
  • 5 zile pe săptămână(miercuri este zi scurtă)
  • Examene- sunt obligatorii
  • Temă pentru acasă- Obligatorie
  • Particularități- Deseori poți vedea copii care au rămas pentru al doilea an în aceeași clasă sau alți copii care au reușit să «pășească» o clasă. Înafară de pauzele obișnuite, în școlile franceze sunt și pauze de 2 ore pentru masă. Folosirea telefoanelor mobile în școli este strict interzisă. Pauzele dintre lecții sunt obligatoriu de petrecut afară.

Japonia

  • Anul de învățământ- Aprilie- martie
  • Durata unei ore academice- 45 minute pentru clasele primare, 50 pentru celelalte clase
  • 6 zile pe săptămână
  • Examene de câteva ori pe an
  • În clasele primare nu sunt teme pentru acasă, și foarte foarte multe pentru clasele superioare.
  • Lecțiile încep la ora 8.30 și durează până seara târziu. Majoritatea copiilor merg la lecții adăugătoare, este ceva normal ca elevii să vină la școală la facultativ și duminică. Vacanțele de la 20 iulie pînă la 1 septembrie, de la 26 decembrie pînă la 7 ianuarie și 25 martie-1 aprilie, sunt folosite de către copii pentru a se aprofunda în studii.

Israel

  • Anul de învățământ- Septembrie-Iulie
  • Durata unei ore academice- 90 minute
  • 6 zile pe săptămână
  • Examenele sunt practicate la sfârșit de an de studiu
  • Tema pentru acasă nu este practicată din clasa 1 pînă în a 6-a
  • Particularități, copiii sunt divizați după capacități. Astfel după fiecare grup și cerințele sunt diferite.

 

China

  • Anul de învățământ- Septembrie- Iulie
  • Durata orei academice- 40 minute
  • 6 zile pe săptămână
  • Examene- la sfârșit de an de învățământ
  • Tema pentru acasă sunt obligatorii
  • Dimineața la șcpală începe cu gimnastică, după a treia lecție exerciții pentru relaxarea ochilor, la ora 14.00 din nou gimnastică. Uniforma școlară obligatorie.

India

  • Anul de învățământ- Iulie-mai
  • Durata orei academice- 35 minute
  • 6 zile pe săptămână
  • Examene obligatorii la sfârșit de an
  • Tema pentru acasă obligatorie
  • În India studiile sunt un foarte importante, e o posibilitate de a scăpa de sărăcie. Deseori poți vedea părinții sub ferestrele școlare cum încearcă să le dea indicii copiilor.

Australia

  • Anul de învățământ- Ianuarie- decembrie
  • Durata orei academice- La doleanțele profesorului
  • 5 zile pe săptămână
  • Examene după clasa a treia, odată la doi ani
  • Tema pentru acasă obligatorie
  • Anul de studiu este divizat în 4 semestre, care sunt împărțite de vacanțe de 2 săptămâni. Dirigintele se schimbă fiecare an.

Canada

  • Anul de învățământ- Septembrie- Iunie
  • 5 zile pe săptămână, vineri zi scurtă
  • Examene sunt, la fel apar și teste, probe de evaluări
  • Temă pentru acasă nu este obligatorie
  • Durata unei ore academice- 85 minute
  • Ziua începe la ira 8.15, dar nu este obligatoriu de venit anume la această oră. Până la ora 8.45 elevii comunică cu profesorii, dacă nu sunt întrebări, ai putea dormi mai mult.

Spania

  • Anul de învățământ- Septembrie- Iunie
  • Durata unei ore academice- 45 minute
  • 5 zile
  • Examene sunt
  • Temă pentru acasă nu este practicată
  • În școli sunt predate 2 limbi, engleza, iar a doua în dependență de regiunea în care te afli (Catalonya, Basconia, Valencia, Galicia) Pentru ca limba să fie asimilată mai bine, sunt și obiecte de studiu în limba străină.

Finlanda

  • Anul de învățământ- August- mai
  • Durata unei ore academice- La discreția profesorului
  • 5 zile pe săptămână
  • Examene nu sunt
  • Teme pentru acasă nu sunt
  • În 2020 se presupune că se va renunța divizarea orelor după obiectele de studiu. Va fi un singur obiect care va întruni toate disciplinele.

Italia

  • În dependență de regiune și situația meteorologică, durata anului de studiu variază
  • 5 zile pe săptămână
  • Durata unei ore academice- 50-55 minute
  • Examene sunt obligatorii
  • Teme pentru acasă nu sunt
  • Copii de două ori își schimbă școala. După sfârșitul școlii primare, aceștia trec în școala medie unde încep din nou din clasa 1.

Liderul separatist catalan Carles Puigdemont a afirmat – într-un interviu difuzat miercuri – că guvernul său se pregătește să declare independența acestei regiuni a Spaniei probabil „la sfârșitul săptămânii”.

„Vom declara independența la 48 de ore după numărarea rezultatelor oficiale ale referendumului. Aceasta probabil se va termina când ne vom fi recuperat voturile din străinătate. Deci vom acționa la sfârșitul săptămânii sau la începutul săptămânii viitoare”, a declarat el într-un interviu acordat BBC, primul difuzat după votul de duminică.

Puigdemont a declarat că o reacție de opoziție din partea guvernului central ar constitui o „nouă greșeală” care s-ar adăuga unei lungi liste de erori.

„După fiecare din aceste erori, noi am ieșit întăriți. Nu numai pentru că timpul a trecut, ci și pentru că în fiecare săptămână, la fiecare eroare, noi obținem mai mult sprijin din partea societății”, a spus liderul separatist, potrivit Agerpres.

Duminică, la încheierea scrutinului, Puigdemont asigurase că „milioane” de persoane se mobilizaseră pentru a participa la referendumul privind autodeterminarea regiunii, în pofida interzicerii sale oficiale.

Prin această consultare, cetățenii Cataloniei au „dreptul să aibă un stat independent care să ia forma unei Republici”, a spus el.

Acest referendum nu fost totuși însoțit de niciuna din garanțiile care însoțesc scrutinurile electorale, statul spaniol controlând întreaga infrastructură care i-ar fi permis să prezinte rezultate credibile. Nicio comisie electorală nu a supervizat organizarea, numărarea voturilor nu a fost transparentă, votul nu a fost secret etc.

Spania, deja expusă separatismului de o parte a societății basce în nord, trăiește de la începutul lunii septembrie criza sa politică cea mai gravă după lovitura de stat militară eșuată din 23 februarie 1981.

La 6 septembrie, parlamentul catalan adoptase o lege pentru a organiza acest referendum în pofida interzicerii sale, argumentând cu faptul că separatiștii îl cer din 2012.

Duminică seara, Mariano Rajoy îl desemnase — fără a-l numi — pe Puigdemont drept unul dintre responsabilii evenimentelor din cursul zilei, apreciind că acesta promovase „încălcarea legii și ruperea coabitării armonioase între comunități”. „Nu căutați alți vinovați, nu există”, adăugase premierul spaniol.

Puigdemont și întregul executiv catalan sunt vizați deja de o anchetă penală pentru „nesupunere, încălcarea atribuțiilor și deturnare de fonduri publice” în legătură cu organizarea referendumului.

Într-o primă reacţie la situaţia tensionată din această regiune a Spaniei, regele Felipe al VI-lea a acuzat autorităţile catalane că au încălcat Constituţia şi legile ţării, iar printr-un astfel de comportament au dezbinat societatea catalană şi au subminat democraţia.

Trăim momente foarte grave pentru democraţia noastră. În acest context, vreau să mă adresez direct tuturor spaniolilor. Toţi suntem martorii evenimentelor din Catalonia – cu scopul final al autorităţilor de acolo: proclamarea ilegală a independenţei. De mai mult timp, anumite autorităţi din Catalonia, în mod repetat, conştient şi deliberat au încălcat Constituţia şi Statutul autonom, cel care protejează şi recunoaşte instituţiile istorice şi guvenul autonom. Aceste autorităţi, într-o manieră clară, s-au situat în afara legii şi a democraţiei. Prin deciziile lor, au încălcat sistematic legile, arătând o lipsă inadmisibilă de loialitate faţă de puterile statului, un stat pe care aceste autorităţi îl reprezintă în Catalonia. Au încălcat toate principiile democratice ale statului de drept şi au subminat astfel armonia şi unitatea societăţii catalane. Zeci de ani am trăit într-un stat democratic. Ştiu că în Catalonia există o mare îngrijorare cu privire la atitudinea autorităţilor catalane. Catalanilor le spun că nu sunt singuri”, a declarat Regele Felipe al VI-lea.

Ieri, peste 300.000 de oameni au protestat pe străzile din Barcelona faţă de puterea centrală de la Madrid şi violenţa cu care a intervenit pentru a pune capăt referendumului pentru independenţă de duminică.