Author

Telegraph

Browsing

Abe a mai spus că a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump, care a spus că țara sa este „100% alături de Japonia”.

Oficiali japonezi au spus că racheta s-a dezintegrat deasupra mării la est de insula nordică japoneză Hokkaido, fără să provoace daune. Ei au adăugat că racheta care a zburat 2700 km și a atins o altitudine de 550 km pare să fi fost de același tip ca puternica rachetă cu rază medie de acțiune lansată de nord-coreeni în mai, având capacitatea de a atinge partea continentală a Statelor Unite.

Pentagonul a spus că racheta nu a reprezentat o amenințare pentru America de Nord. Dar comandamentul statelor majore reunite ale forțelor armate americane a spus că s-a pus de acord cu comandanții militari sud-coreeni că aliații sunt datori să dea o „ripostă puternică”, inclusiv prin „măsuri militare” – a informat agenția sud-coreeană Yonhap.

Cea mai recentă lansare a venit după ce Coreea de Nord s-a plâns la ONU în legătură cu exercițiile militare comune americano-sud-coreene, pe care le-a numit „provocatoare”.

Milioane de japonezi din nordul țării s-au trezit marți dimineață cu mesaje pe telefon avertizându-i să se pună la adăpost. Sirenele au sunat în localitățile aflate pe traseul rachetei care a traversat insula Hokkaido în aproximativ două minute, căzând în ocean la peste 1000 km est de extremitatea ei estică.

Măsurile de securitate sporite au provocat întârzieri în transportul feroviar și în transportul public din metropola nordică Sapporo, oraș cu aproape două milioane de locuitori.

Este prima oară după multă vreme când amenințarea nord-coreeană, prezentă mereu în discuțiile din presă, capătă un aspect concret pentru japonezi.

Chiar și la Tokyo, la o distanță de peste 700 km de traiectoria rachetei nord-coreene, unele curse feroviare au fost suspendate, în vreme ce din stațiile de amplificare ale gărilor se putea auzi anunțul. „O rachetă nord-coreeană trece pe deasupra Japoniei”, iar călătorii au fost sfătuiți să se adăpostească în săli de așteptare sau în trenuri.

Mulți japonezi au spus însă că nu au avut habar cum ar trebui să reacționeze la avertismentele primite pe telefon sau radio.

„Am fost trezită de alerta pe telefonul mobil”, a spus agenției Reuters Ayaka Nishijima, funcționară din Morioko, în Hokkaido, adăugând: „Nu m-am simțit deloc pregătită. Oricum nu avem unde să fugim, nu există vreun refugiu subteran, așa că nu ne rămâne decât să ne îndepărtăm de fereastră”.

Coreea de Nord a făcut zeci de teste cu rachete balistice sub conducerea lui Kim Jong Un – cel mai recent chiar sâmbăta trecută – dar lansarea lor deasupra Japoniei este ceva mai rar.

Fenianul a lansat în 2009 o rachetă deasupra Japoniei, spunând că urma să plaseze pe orbită un satelit de comunicații, dar Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud au ajuns la concluzia că a fost de fapt un test balistic.

Primarul Orheiului, Ila Șor a venit cu o reacție pe facebook la comentariile lui Ion Sturza despre banii cheltuiți pentru organizarea evenimentelor de Ziua Independenței la Orhei, scrie unimedia. 

„Ion, credeam că sunteți un prinț. V-ați dovedit a fi un mic comerciant. Să numărați banii altora nu este bine. Mai ales dumneavoastră. De fapt, îndeosebi dumneavoastră”, a scris primarul.

„Omul care, fiind premier, nu plătea pensiile cu lunile, iar dacă le plătea, atunci sub formă de caloși, crupe expirate sau paste putrede, nu are dreptul să speculeze pe tema pensiilor”, a mai scris Ilan Șor.

Sumele mari cheltutite pentru evenimentele din 27 august, Ilan Șor le-a explicat prin faptul că „toți în Orhei au lucrat mult și din greu” și că „Orheiul a meritat sărbătoare. În Orhei, cum se lucrează, așa și se odihnește. Mai ales când vine vorba de cea mai importantă sărbătoare a țării – Ziua Independenței”.

Primarul Orheiului l-a mai acuzat pe fostul prim-ministru Ion Sturza despre faptul că nu investește în Moldova și că țara nu-l interesează ca pe investitor, fapt care Ion Sturza l-ar fi declarat recent într-un interviu.

Recent, Ion Sturza a comentat pe facebook sumele enorme cheltuite de politicieni pentru organizarea concertelor de Ziua Independenței. În postare, Ion Sturza l-a menționat și pe Ilan Șor, acuzându-l că ar fi cheltuit 35 de mii de euro pentru evenimentele din 27 august.

Guvernul Republicii Populare Chineze a oferit Armatei Naţionale un lot de tehnică şi bunuri materiale în valoare de opt milioane Yuan (15 milioane lei), în cadrul unei ceremonii desfăşurate ieri la Ministerul Apărării. La eveniment au fost prezenţi ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Zhang Yinghong, Consilierul principal de stat al Prim-ministrului, generalul de divizie (r) Ion Coropcean, viceministrul Apărării Gheorghe Galbura şi viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Lilian Darii, potrivit unui comunicat de presă.

Ambasadorul Zhang Yinghong a spus că Republica Populară Chineză a acordat sprijin logistic Armatei Naţionale pe parcursul ultimilor 15 ani, iar acest ajutor contribuie la consolidarea sistemului de apărare şi crearea condiţiilor de serviciu pentru militarii moldoveni.

Consilierul principal de stat al Prim-ministrului a mulţumit în numele Guvernului pentru asistenţa logistică, specificând că acest lot de tehnică vine anume în momentul în care militarii moldoveni au mare nevoie de sprijin.

La rândul său, viceministrul Apărării a declarat că pentru Armata Naţională acest ajutor este mai mult decât un gest de prietenie dintre ţările noastre. Este o contribuţie directă la dotarea Armatei Naţionale, armată care are nevoie de investiţii costisitoare.

Potrivit şefului direcţiei Logistică, colonelul Iurie Bruma, lotul include 9 microbuze cu diferită capacitate de transportare, 3 ambulanţe, 4 vehicule-frigider, 10 generatoare electrice, precum şi piese de schimb pentru tehnică.

Sursa a specificat că partea chineză şi-a asumat inclusiv toate costurile de transportare a echipamentului pe cale maritimă până în portul Constanţa din România, iar Ministerul Apărării a acoperit cheltuielile de transportare a bunurilor pe itinerarul Constanţa — Chişinău.

De notat că donaţia are loc în baza Acordului între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Populare Chineze „Privind acordarea de către Republica Populară Chineză a unui ajutor militar nerambursabil Republicii Moldova, în valoare de opt milioane Yuan”, iniţiat în septembrie 2012 şi semnat în octombrie 2016.

În total, Armata Naţională a beneficiat de asistenţă logistică din partea guvernului chinez în valoare de 18 milioane Yuan (30 milioane lei).

Colaborarea militară moldo-chineză se desfășoară în baza Acordului semnat la Beijing la 23 iunie 2002 între ministerele Apărării ale Republicii Moldova și Republicii Populare Chineze.