Author

Telegraph

Browsing

În Georgia sunt comemorați 25 de ani de la începutul războiului din Abhazia. Liderii țării au depus coroane la memorialul celor căzuti in razboi, iar președintele Georgiei, Ghiorghi Margvelașvili a spus despre conflicul armat din 1992-1993 că a fost unul fratricid, instigat de politica de stat a Rusiei, scrie paginaderusia.ro.

Președintele a declarat ca războiul din Abhazia a fost „una dintre cele mai tragice pagini din istoria recentă a țării“. „Confruntarea sângeroasă a dus la moartea a zeci de mii de cetățeni – soldați și civili,“ – a declarat Ghiorghi Margvelașvili, reamintind totodata soarta tragică a „sute de mii de refugiați.“

În același timp, președintele a subliniat că problema poate fi rezolvată prin mijloace pașnice, prin„construirea în comun a unui stat unitar și democratic“.

Războiul din Abhazia a început la 14 august 1992, după intrarea pe teritoriul fostei Republici autonome a Abhaziei a trupelor așa-numitului „Consiliul de Stat din Georgia“. Consiliul de Stat era condus de fostul ministru sovietic de externe Eduard Șevardnadze. Motivând decizia de a trimite trupe în Abhazia, Șevardnadze a declarat că războiul era „singura modalitate de a păstra integritatea teritorială a Georgiei“ și a reamintit declarația lui Nikita Hrusciov, care ar fi amenințat elita de partid georgiana ca va „asmuti pe abhazi asupra georgienilor“.

Una dintre spadele voievodului Ștefan Cel Mare, identică cu cea expusă la Muzeul Topkapî din Istanbul, va putea fi văzută, pentru prima dată, într-o expoziție ce va fi vernisată, luni, la Muzeul de Istorie al Bucovinei din Suceava, a declarat directorul instituției, Emil Ursu.
El a precizat că vor fi expuse peste 250 de piese, documente și obiecte religioase provenite de la muzee din țară și din Republica Moldova.

”Expoziția ‘Ștefan cel Mare — din istorie în veșnicie’ se dorește a fi cea mai importantă acțiune de acest fel, cel puțin după 1990. Este vorba, pe de o parte, de numărul mare de piese care participă la această expoziție. Din România, o parte importantă a pieselor vor veni de la Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, dar și de la muzeele județene din Neamț, Botoșani, Vaslui, Iași și Bacău”, a afirmat Ursu.

Potrivit acestuia, majoritatea exponatelor sunt ”foarte valoroase”, exemplificând cu un steag liturgic de epocă Ștefan cel Mare, o serie de tetraevangheliare lucrate manual donate de voievod unor așezăminte religioase, dar și un fragment din racla originală a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, din lemn pictat, reprezentând o scenă din viața acestuia.

Emil Ursu a spus că „vedeta” expoziției este o spadă a lui Ștefan cel Mare, ”sora geamănă” a celei din Turcia, adusă de la Muzeul Județean din Vaslui, unde a fost ținută în depozit.

”Spada este practic sora geamănă a celei cunoscute de români de la Muzeul din Topkapî. Spada a fost descoperită la sfârșitul anilor ’70 într-o locuință din curtea domnească din Vaslui. (…) Ca atare, această spadă reprezintă o noutate absolută și o surpriză foarte plăcută, deoarece din acest moment putem vorbi că în România există o spadă a marelui voievod, cunoscută și datată cert”, a arătat Ursu. El a adăugat că această descoperire arheologică a fost făcută publică în 1980, fără a se prezenta o fotografie.

Ursu a subliniat că exponatele sunt originale, cu excepția a două copii ce reprezintă o cădelniță și tetraevangheliarul de la Humor ale căror originale se află la Mănăstirea Putna.

Expoziția de la Suceava a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie din București, iar Muzeul Bucovinei a finanțat asigurarea pieselor de la toate celelalte muzee participante cu excepția celor din Capitală.

Emil Ursu a precizat că Muzeul Bucovinei a plătit prima de asigurare pentru aproximativ 150 dintre piesele expuse. Acestea au fost asigurate pentru aproximativ 90 de milioane de euro.

Evenimentul de la Suceava este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod, organizatorii considerând ”necesară readucerea în prim-plan atât a personalității lui Ștefan cel Mare, care constituie și astăzi un model, cât și a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reședință domnească, centru politic, militar și religios al Moldovei”.

Expoziția va putea fi vizitată la Suceava până în februarie 2018, după care aceasta va fi itinerantă, urmând ca la 1 decembrie 2018 să fie prezentată la Alba Iulia.

Reprezentanții autorităților separatiste de la Tiraspol ar putea fi obligați să înștiințeze în prealabil autoritățile de la Chișinău despre vizitele lor în străinătate. Publicația rusă Kommersant scrie că Guvernul Republicii Moldova discută ideea introducerii unui sistem de notificare a vizitelor pe care le fac funcționarii din regiunea transnistreană în străinătate.

Potrivit publicaţiei ruse, care face referire la surse din cadrul Executivului de la Chişinău, asupra acestei chestiuni există deja un consens între administraţia prezidenţială a lui Igor Dodon şi Cabinetul de miniştri condus de Pavel Filip. De obicei, între Igor Dodon, care pledează pentru apropierea de Rusia, şi Guvernul proeuropen există neînţeleeri, însă de data aceasta poziţia acestora a coincis.

Aceeaşi sursă mai scrie că iniţiativa survine după ce liderul separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, a fost în luna iunie în Londra şi unde s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului de Externe. Ulterior aceasta a provocat un scandal diplomatic, iar ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în RM Lucy Joyce a declarat că deplasarea în cauză a purtat un caracter privat şi că organizatorul acesteia a fost “Oxford Union”, o asociaţie studenţească.

În prezent, funcționarii din Transnistria decolează liber de pe aeroportul din Chișinău. De altfel, aceasta este și singura lor posibilitate de a călători, întrucât după izbucnirea conflictului din Ucraina din 2014, aceștia au încetat să folosească aeroportul din Odessa și evită să călătorească și să tranziteze Ucraina.

Deocamdată, nu se cunoaşte la ce etapă sunt discuţiile la acest subiect, însă sursele publicaţiei ruse spun că o decizie în acest sens va fi luată la toamnă