Category

Social

Category

Află care au fost denumirile exacte ale vechiului bulevard și când a fost ridicată prima clădire. Descoperă când au circulat vechile tramvaie trase de cai, dar și care a fost cel mai cosmopolit hotel din toate timpurile, pe această arteră.

1. Istoricii spun că pe locul actualului bulevard Ștefan cel Mare era, la origine, calea de acces către tabăra militară rusă dislocată în 1789 la vestul Chișinăului de atunci.

2. Actualul bulevard central al Capitalei a avut, de-a lungul istoriei, nu mai puțin de șapte denumiri. Astfel, la începutul secolului al XIX-lea se numea strada Millionnaia, apoi, între 1840 și 1877 a fost strada Moskovskaia, de la 1877 la 1924 a fot strada Aleksandrovskaia, iar între 1924 și 1944 a devenit Bulevardul Alexandru cel Bun. În perioada 1931-1944 a fost împărțit în două tronsoane: primul, cuprins între capătul din sud și Strada Armenească se numea Bd. Alexandru cel Bun, iar de la Strada Armenească la fostul Spital Militar s-a numit Bd. Regele Carol II. După 1944 s-a numit strada Lenin, a redevenit bulevard, iar de la destrămarea jugului sovietic și până astăzi își păstrează numele actual.

3. Prima clădire construită vreodată pe Bd. Ștefan cel Mare din Chișinău a fost Seminarul Teologic ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Se întâmpla la 1813.

4. Au urmat, în ordine, Mitropolia cu Biserică „Acoperământul Maicii Domnului”, Curtea armenească apărută în 1820, palatele și conacele viceguvernatorului Matei Krupenski și serdarului Iordache Vartolomeu, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, o piață alimentară, Spitalul Orășenesc și Spitalul Militar.

5. Actualul sediu al Guvernului Republicii Moldova a fost construit pe locul în care se afla cândva Mitropolia. Terenul ctitoriei, în suprafață de aproape 65.000 de metri pătrați, a fost oferit cadou de către guvernatorul Nicolae Behmetiev mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

6. În clădirea unde se află acum biblioteca municipală „B.P. Hasdeu” a fost, până la 1950, hotelul „Suisse”, unul dintre cele mai selecte din acea vreme. Au fost cazați aici Nicolae Iorga, Hristo Botev, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, prozatorul francez Henri Barbusse și solistul de operă rus Feodor Șaliapin.

7. Actuala grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost amenajată în 1818, la solicitarea guvernatorului general al Basarabiei, Nicolae Behmetiev. Până la cel de-al doilea război mondial, accesul era doar cu plată.

8. Cei mai bătrâni arbori din grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” au chiar între 130 și 160 de ani.

9. În locul unde se află acum Cinema „Patria”, altădată era Casa Nobilimii Basarabene, un loc unde numai cei mai de vază boieri ai vremii aveau acces.

10. Din 1889, pe actualul bulevard Ștefan cel Mare a fost pus în circulație primul tramvai tras de cai. De la 1919 au circulat tramvaiele electrice, iar în 1960 ultima garnitură de transport în comun urban pe calea ferată a încheiat cea din urmă tură pe acest traseu.

Sursa: Adevărul.ro