Steve Jobs este cunoscut ca fiind creatorul uneia dintre cele mai de succes companii din lume, dar şi pentru injuriile pe care le adresa angajaţilor. Rezultatele unui nou studiu au demonstrat că personalitatea arogantă şi insistentă l-a ajutat pe Jobs să devină un om de succes. Studiul mai sugerează că persoanele care sunt “neplăcute” pot deveni mai uşor oameni de succes, deoarece aceştia pot mai bine să-şi facă auzite ideile într-un grup.
Sam Hunter, profesor de psihologie la Colegiul de Arte Liberale Pen State din SUA îmrepună cu Lily Cushebberry, profesor de management şi director al Laboratorului de Leadership şi Cercetare Creativă de la Universitatea Stony Brook, din SUA, au efectuat un studiu experimental pentru a înţelege de ce persoanele obraznice au mai mult succes.
În prima parte a studiului, 200 de studenţi au completat o serie de teste de personalitate care măsoară cât de dezagreabili sunt şi capacităţile acestora de a genera idei originale. Apoi, fiecare participant a avut la dispoziţie 10 minute pentru a crea o campanie de marketing unică pentru campusul online al universităţii. Mai târziu, au mai avut încă 20 de minute în care au mers în grupuri pentru a lucra la o campanie de promovare comună. Aşa cum s-a presupus, ideile care au fost utilizate în campania de promovare de grup au fost ale studenţilor care au fost mai insistenţi în campaniile proprii.
“Dacă eşti un nemernic, nu ai avantajul de a veni, neapărat, cu idei utile şi originale, dar se pare că ai avantajul ca ele să fie auzite, mai ales într-un mediu format din caractere insistente”, potrivit blogului Societăţii Psihologilor Britanici, Research Digest.
A doua parte a studiului a observat comportamentul indivizilor în grup. Aproximativ 300 de studenţi au lucrat, singuri, pentru a crea un cadou care ar impresiona alţii vizitatori ai campusului lor. Apoi, li sa spus că vor fi antrenaţi într-un video-chat cu alţi doi membri ai grupului pentru a-şi împărtăşi ideile. Ceea ce studenţii nu au ştiut este că membrii grupului de video-chat erau asistenţi care lucrau pentru cercetatori şi care le-au oferit, mai târziu, feedback, fie pozitiv sau negativ. În acest caz, studenţii au fost pregătiţi să-şi împărtăşească ideile doar dacă “partenerii” lor au avut idei inteligente şi au dat feedback negativ.
Cu alte cuvinte, persoanele dezagreabile nu trebuie să-şi facă griji în legătură cu faptul că cuiva ar putea să nu-i placă ideea lor. De asemenea, acest studiu sugerează că mediul propice poate fi foarte util, iar în acest caz oamenii agreabili vor fi mai receptivi la un feedback pozitiv. Cercetatorii au recunoscut că studiul nu poate fi unul de referinţă fiindcă a fost testat doar cu participanţi adulţii tineri, din facultate. În acest caz rezultatele nu pot fi aplicate tuturor categoriilor de vârstă.
