Presa moldoveană a acordat mai puțină atenție desfășurării, la București, a summit-ului Celor Trei Mări – Intermarium, desfășurat sub egida președintelui Klaus Iohannis între 17-18 sepembrie. A fost remarcată totuși prezența la Forumul de Afaceri al Celor Trei Mări a ministrului economiei Chiril Gaburici care a declarat că, „pentru Republica Moldova, interconectarea cu vecinii, în special cu Uniunea Europeană prin România, este de o importanță majoră”. De aici.
Summit-ul de la București a inclus, dincolo de componenta de afaceri, care a țintit și crearea unei rețele a Camerelor de Comerț din statele participante, și o componentă de politică bazată pe analiza implicațiilor strategice ca urmare a implementării proiectelor prioritare ale statelor membre Intermarium. Aceaste discuții au avut sprijinul experților de la Atlantic Council și s-au axat pe teme care au ținut de energie și securitate. Suficient motiv pentru ca în rezoluția summit-ului să nu fie trasă nici o concluzie concretă, ci doar declarații de bune intenții.
Adevăratele decizii ale Intermarium s-au luat la câteva mii de kilometri distanță de București, la Casa Albă, unde președintele Poloniei, Andrzej Duda, co-fondator al Intermarium, s-a întâlnit cu Donald Trump, “părintele spiritual” al acestui proiect. Cea mai importantă noutate a acestei întâlniri ține de domeniul securității și este faptul că Statele Unite sunt decise să construiască o bază militară americană permanentă pe teritoriul Poloniei.
În Moldova, nimeni nu a atras atenția asupra faptului că vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova, Andrian Candu, s-a aflat la Washington exact în perioada în care la București avea loc summit-ul Celor trei Mări. În capitala americană a avut întâlniri la Atlantic Council, co-organizatori ai summit-ului de la București și a fost primit de adjunctul Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii, pentru afaceri europene și eurasiatice, Wess Mitchell. De asemenea, cei doi au abordat evoluțiile pe dimensiunea cooperării trilaterale pe filiera parlamentară, Moldova, Georgia, Ucraina, inclusiv obiectivul de a crea la Chișinău un Centrul de analiză strategică. De aici.
Amintesc că, în aceași perioadă, în Senatul american a fost depusă o rezoluție în care se cere Federației Ruse să-şi îndeplinească angajamentele asumate la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, privind retragerea trupelor de pe teritoriul Moldovei.În textul documentului se reafirmă susţinerea SUA faţă de suveranitatea, independenţa şi integritatea Moldovei. De aici.
Declarația de bune intenții luată la summit-ul de la București a fost una care a identificat interesele comune ale celor 12 state participante printre care și prioritățile de țară ale României. Dar nu mai mult.
Devine clar că, președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va realiza împreună cu Finlanda și Croația devine principalul instrument de putere pe care îl va deține Bucureștiul pentru a își realiza prioritățile de țară.
În condițiile în care proiectul Intermarium, unul al interconectărilor, beneficiază de suportul Statelor Unite, România poate folosi președinția Consiliului UE pentru interconectarea Republicii Moldova la sistemul energetic al Uniunii Europene, adică interconectarea la gazele naturale, care va fi urmată și de interconectarea în domeniul energiei electrice. Vizita lui Candu în Statele Unite are conexiuni cu interconectarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și atragerei ei pe orbita Intermarium.
Oficialii români au promis că proiectele dedicate Republicii Moldova vor fi în topul agendei președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
autor: Victor Nichituș, jurnalist
