În primele secole se obişnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor, sau doar două zile înainte de Paşti sau o săptămâna, conform calendarulortodox.ro.
La sfârşitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărţit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Păresimilor care ţinea până în Duminică Floriilor şi Postul Paştilor (Postul pascal) care ţinea o săptămâna, începând cu Duminică Floriilor şi încheindu-se cu Duminică Învierii Domnului.
Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o veche tradiție: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ținut 40 de zile și 40 de nopți; patruzeci de ani au mâncat evreii mana în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinței; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; Iisus a postit 40 de zile și 40 de nopți înainte de începe drumul său printre oameni.
În urmă Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit ca durata postului să fie de şapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.
Ce trebuie să facă și să nu facă creştinii în timpul postului
În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalţe sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.
Conform credinței populare, Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare. În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte..), dar, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Totodată, în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri, practic zilele de naștere nu se serbează, iar distracțiile sunt interzise.
Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.
În calendarul bizantin Postul Mare începe în lunea de după Duminică izgonirii lui Adam din rai, iar cel latin cu Miercurea Cenuşii.
