Un studiu realizat de specialiştii Biroului Naţional de Statistică, în perioada 2008-2012, arată cât de mari pot fi discrepanţele între raioane la capitolul dezvoltare social-economică şi situaţie demografică.
Cifrele făcute publice de Biroului Naţional de Statistică arată cum excelează unii moldoveni sau cum rămân codaşi atât la productivitatea muncii şi nivelul de salarizare, cât şi la educaţie, cultură, sănătate sau chiar criminalitate. De asemenea, ne arată unde sunt cele mai multe vaci mănoase, cele mai productive podgorii şi cine sunt grânarii ţării, transmite Adevarul.ro.
BASARABEASCA, SLAB POPULATĂ, DAR EXTREM DE POLUANTĂ
Astfel, cel mai slab populat raion din ţară este Basarbeasca, unde, la începutul anului 2013, erau circa 29.000 de locuitori, de patru ori mai puţin decât în raioanele Orhei, Cahul sau Hânceşti. Chiar dacă are cel mai mic număr de locuitori, Basarabeasca s-a remarcat în anul 2012 şi cu o cantitate-record de deşeuri de producţie din ţară, circa 655.000 de tone, de 2,5 ori mai mult ca în Chişinău, sau 27% din totalul pe ţară. Creşterea este cu atât mai suprinzătoare în condiţiile în care în anul 2011 la Basarabeasca se atestau mai puţin de 10.000 de tone de deşeuri de producţie.
Cel mai populat raion este Ialoveni, cu peste 127 de locuitori la un kilometru pătrat, care are şi cel mai înalt spor natural al populaţiei. Dacă e să rămânem la capitolul demografie, spor natural se mai înregistrează doar în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în alte nouă raioane. În rest se atestă un spor negativ, cel mai mare fiind în Donduşeni, unde numărul deceselor a ajuns a fi de două ori mai mare decât al naşterilor. Raionul Donduşeni este lider şi la cota populaţiei de peste 60 de ani, care a ajuns la 40% din totalul locuitorilor. La polul opus se află raionul Cantemir, unde vârsta medie a populaţiei este de 34,7 ani, în timp ce media pe ţară este de 37 de ani.
DEFICIT DE 135.000 DE BĂRBAŢI
La începutul anului 2013, numărul femeilor era cu 135.000 mai mare decât al bărbaţilor. Cel mai mare deficit de bărbaţi se atesta în Capitală, circa 50.000. Doar în Leova numărul bărbaţilor era practic egal cu cel al femeilor. Supremaţia femeilor se datorează şi faptului că ele trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult decât bărbaţii. Cea mai mare speranţă de viaţă a femeilor se atestă la Drochia, 77,9 ani, în timp ce la bărbaţi este la Râşcani, în medie 68,8 de ani.
Şoldăneştiul este raionul cu cea mai mică speranţă de viaţă. Aici durata medie e de 66,8 ani.
MAI MULTE INSTITUŢII CULTURALE, MAI PUŢINE CRIME
În privinţa asigurării cu medici, lider este raionul Edineţ, dar cel mai frecvent se duc în vizită la medici locuitorii din Ungheni, în medie de 6,2 ori pe an. La polul opus se află Dubăsari, cu doar 3,3 vizite pe an şi cu cel mai mic număr de medici. Criuleniul este lider între raioane după rata infracţionalităţii, cu 109 de cazuri la 10.000 de locuitori. Doar în municipiile Chişinău şi Bălţi rata e mai mare.
Cea mai mică rată a infracţionalităţii este la Făleşti. O explicaţie ar putea fi şi faptul că aici se găsesc şi cele mai multe instituţii culturale din ţară, 64 în total, dublu faţă de Capitală. Cel mai bine asiguraţi cu cărţi şi reviste sunt locuitorii din raionul Glodeni, în timp ce la Cimişlia bibliotecile înregistrează cel mai mic număr de vizite ale cititorilor.
CEL MAI BINE PLĂTIŢI FUNCŢIONARI
Cel mai bine plătiţi funcţionari în 2012 au fost la Dubăsari, cu salarii medii de peste 4.240 de lei, cu 20% mai mult ca în alte raioane. În schimb la Rezina sunt cele mai bune salarii din industrie, în special datorită Uzinei de ciment, circa 5.475 de lei, cu peste 50% mai mare decât media pe ţară şi cu 40% mai mult ca în Chişinău.
În raionul Teleneşti, femeile sunt mai bine plătite decât bărbaţii, salariile lor fiind cu 11% mai mari. În total, în cinci raioane din ţară femeile primesc salarii mai mari decât bărbaţii. În acelaşi timp, cea mai mare discrepanţă se atestă la Rezina, unde bărbaţii beneficiază de o remunerare cu 30% mai mare comparativ cu femeile.
CEI MAI PRODUCTIVI ANGAJAŢI
Potrivit BNS, în anul 2012, cea mai mare productivitate a muncii s-a înregistrat în raioanele Rezina şi Drochia, respectiv, 608.000 de lei şi 509.000 de lei pentru fiecare angajat. La polul opus se află Dubăsari şi Leova, cu o productivitate a muncii de patru ori mai mică decât media pe ţară. Cât despre specializarea regională, putem constata că cel mai mare producător de legume este raionul Briceni, în special datorită producţiei de cartofi. Soroca este cel mai mare producător de caşcaval din ţară, circa 50% din total, în plus mai este şi livada ţării, cu peste 3.000 de hectare de pomi fructiferi.
GRÂNARII ŞI PODGORENII ŢĂRII
Drochia şi Ştefan Vodă sunt grânarele ţării. În medie, în fiecare dintre cele două raioane se strâng aproape 10% din toată cantitatea de grâu. La Drochia se recoltează şi cea mai mare cantiate de sfeclă de zahăr, circa 25% din totalul pe ţară.
Raionul Edineţ dispune de cele mai multe bovine, dar la Ocniţa vacile dau cel mai mult lapte, în medie 6.500 de litri pe an, aproape dublu faţă de media pe ţară şi de 12 ori mai mult ca în raionul Criuleni. La Anenii Noi se produce circa 25% din toată carnea din Republica Moldova, datorită faptului că aici se află şi cele mai mari ferme de porcine.
Raionul Cahul strânge cea mai mare recoltă de struguri din ţară, peste 21.000 de tone pe an, sau circa 20% din total. În schimb, cei mai mari producători de vinuri sunt UTA Găgăuzia şi raionul Călăraşi. Raionul Taraclia se remarcă prin faptul că produce peste 40% din toată cantitatea de coniac din Moldova.
