Charles Michel a anunțat că va candida la alegerile pentru Parlamentul European și va renunța la funcția deținută

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din iunie și va renunță la funcția deținută acum dacă va fi ales. Consiliul European poate anticipa şi numi un succesor până la sfârşitul lui iunie, începutul lui iulie, a declarat Charles Michel într-un interviu pentru presa belgiană.

În acest moment există temeri că la șefia Consiliului European ar putea ajunge, interimar, premierul ungar, Viktor Orban, care a preluat deseori retorica Rusiei.

Conform Politico, în caz contrar, prim-ministrul ungar Viktor Orbán, a cărui țară va prelua președinția rotativă a Consiliului UE în iulie, ar putea prezida întâlnirile – un rol de intermediar asumat de obicei de președintele Consiliului European. Scenariul respectiv este unul pe care liderii europeni ar vrea să-l evite.

Se întâmplă inclusiv în contextul tensiunilor crescute între UE și Guvernul ungar, pe fundalul războiului din Ucraina și a relațiilor dintre Budapesta și Moscova.

Cursa pentru posturile de top din Uniunea Europeană a început, odată cu decizia fără precedent a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, de a părăsi funcţia prematur în iulie, ceea ce a dat peste cap calendarul şi a ridicat întrebări spinoase cu privire la succesiunea sa, comentează AFP.

Fostul premier belgian, în vârstă de 48 de ani, care a condus reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de ţări ale UE în ultimii patru ani, urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie.

El a decis să-şi pregătească viitorul candidând la alegerile pentru Parlamentul European. Programate pentru 6-9 iunie, acestea vor conduce la o reînnoire a şefilor principalelor instituţii ale UE, care ar trebui să reflecte echilibrul politic rezultat în urma scrutinului.

Anunţul sporeşte aşteptările cu privire la intenţiile celeilalte figuri importante din UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre care mulţi observatori cred că va încerca să obţină un nou mandat.

Charles Michel, care va conduce lista Mişcării Reformatoare (MR, partidul liberal francofon) la alegerile europene, intenţionează să-şi exercite „funcţia de preşedinte al Consiliului European până la depunerea jurământului ca membru al Parlamentului European, care va avea loc la 16 iulie”.

El a dat asigurări că îndatoririle sale sunt compatibile cu desfăşurarea unei campanii pentru a fi ales în Parlamentul European. „Este exact aceeaşi situaţie ca a unui prim-ministru sau a unui preşedinte (al unei ţări membre) în campanie electorală”, a spus el într-un briefing de presă prin videoconferinţă.

Comentând consecinţele plecării sale premature, care a atras critici, el a reamintit că succesorul său urma să fie numit de Consiliul European în iunie şi că liderii ar putea foarte bine „să decidă să devanseze preluarea funcţiei” de către noul titular al postului pentru a evita orice risc de vacantare.

„Dacă totul merge bine, numirile în posturile de top pot fi decise la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie”, a declarat un oficial european, care a pus totuşi la îndoială capacitatea lui Charles Michel de a „face campanie şi, în special, de a prezida Consiliul European după alegerile de la începutul lunii iunie”.

Dacă nu se găseşte un succesor, procedurile UE prevăd că, în cazul încheierii mandatului din cauza unui „impediment”, preşedintele Consiliului European este înlocuit temporar de liderul european a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Dar, în iulie, în această poziţie se va afla premierul naţionalist ungar Viktor Orban, recunoscut pentru pozitiile anti-UE şi ca fiind singurul lider dintre cei 27 care au menţinut legături cu Kremlinul după ofensiva Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, Charles Michel a indicat că este posibil să se „modifice (aceste dispoziţii) cu majoritate simplă”. „Dacă există dorinţa de a-l evita pe Viktor Orban, există diferite opţiuni posibile”, a spus el.

Deputaţii europeni, care vor fi în număr de 720 după scrutinul din iunie, sunt aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de cinci ani.

 

Total
0
Shares
Total
0
Share