România a devenit stat membru la toate tipurile de frontieră?
La moment doar la frontierele aeriene și maritime. Astfel, controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră) se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte State Membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor de frontieră.
Regulile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova după intrarea României la spațiul Schengen
Regulile de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova nu s-au modificat, persoanelor fiindu-le autorizată trecerea frontierei în baza acelorași documente ca și până în prezent. Reiterăm că condițiile de intrare în statele membre UE/Schengen pentru resortisanții țărilor non-membre UE sunt următoarele:
1) să fie în posesia unui document de călătorie valabil care să permită titularului să treacă frontiera și care să fie valabil pentru o perioadă de cel puțin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre, precum și să fi fost eliberat în ultimii 10 ani.
2) să justifice scopul și condițiile șederii planificate și să dispună de mijloace de subzistență suficiente, atât pentru durata șederii planificate, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către o țară terță în care admisia este garantată, sau să fie în măsură să dobândească legal respectivele mijloace.
Reguli de călătorie a cetățenii Republicii Moldova cu pașaport moldovenesc sau cu pașaport al unui stat UE sau Schengen la cursele Chișinău – București
Republica Moldova este un stat non Schengen și non UE. Astfel, în cazul în care destinația finală este România, aceștia vor fi supuși controlului de frontieră pentru intrarea în România, ca și până la 31 martie 2024.
În cazul în care destinația finală va fi un alt stat membru Schengen, cu tranzitare prin aeroportul din București, controlul de frontieră pentru intrarea în spațiul Schengen va fi efectuat în aeroportul din București, nu în aeroportul final de destinație, lucru care se întâmpla până la 31 martie 2024. În acest caz, zborul din București spre un aeroport din stat membru Schengen, este considerat ca zbor intern.
Cât timp poate petrece un cetățean al Republicii Moldova pe teritoriul României?
Începând cu data de 31 martie 2024, timpul petrecut de resortisanții țărilor terțe în România este considerat parte a celor 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, autorizate pentru ședere în orice stat membru al spațiului Schengen. Perioadele de ședere pe teritoriul României vor fi cumulate cu cele petrecute pe teritoriul celorlalte state membre Schengen, pentru a stabili încadrarea sau nu în cele 90/180 zile. Această schimbare poate afecta cetățenii Republicii Moldova care nu au și cetățenia română sau alt stat UE, dar călătoresc frecvent în România și alte țări ale spațiului Schengen: de la 31 martie, cu cât mai mult stau în România, cu atât mai puțin au voie să stea în alte țări ale spațiului Schengen și invers.
Reguli de călătorie pentru minorii – cetățeni ai României la cursele Chișinău – București, cu tranzitare spre alt stat Schengen/UE
Regulile de trecere a frontierei de stat a României de către minori – cetățeni români rămân neschimbate după 31 martie 2024.
În acest context, documentele necesare la ieșirea din țară în cazul cetățenilor români minori, în funcție de situație, și care vor fi verificate de către polițiștii români sunt:
Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte sau de o terță persoană sunt necesare:
– Document de călătorie valabil.
– Acordul celuilalt părinte dacă călătorește însoțit doar de unul dintre părinți.
– Acordul ambilor părinți când călătorește însoțit de altă persoană decât părintele.
– Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reședință și face dovada în acest sens.
– Doar acordul unuia dintre părinți când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical și face dovada scopului declarat al călătoriei.
Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit va avea nevoie de:
– Document de călătorie valabil.
– Acord din partea ambilor părinți.
– Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reședinței în țara în care călătorește.
Pentru a verifica dacă cetățenii români minori și însoțitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, autoritatea de frontieră română pot efectua verificări punctuale în incinta aeroportului. Dacă se constată că aceștia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieșirea din țară.
Însoțitorii minorilor, alții decât părinții sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către polițistul de frontieră. Însă, dacă polițistul de frontieră constată că însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieșirea din țară cu minorul.
Este vorba despre următoarele infracțiuni: omor; infracțiuni contra libertății și integrității sexuale; infracțiuni privitoare la traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracțiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de țesuturi sau organe umane; infracțiuni de terorism.