Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a publicat o opinie detaliată cu privire la pachetul de legi privind reglementarea mass-media în Republica Moldova, solicitată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Documentul formulează numeroase critici, avertizând că unele prevederi pot afecta grav libertatea presei, echilibrul instituțional și pluralismul mediatic, sub pretextul alinierii la standardele europene.
În centrul evaluării se află trei proiecte: Legea privind mass-media, proiectul de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA) și cel de modificare a Legii cu privire la publicitate. Toate au fost prezentate ca inițiative legislative neînregistrate, aflate în dezbatere, dar, potrivit Comisiei, elaborarea lor a avut loc într-un proces lipsit de transparență și consultare cu opoziția parlamentară.
Comisia de la Veneția recunoaște necesitatea reformelor într-un context marcat de expunerea Republicii Moldova la propaganda rusă și interferențele externe, însă subliniază că „lupta contra dezinformării și apărarea securității naționale nu justifică încălcarea principiilor fundamentale privind libertatea de exprimare”.
Critici-cheie formulate de experții Comisiei:
Originea programelor audiovizuale nu poate justifica restricții disproporționate. Comisia constată cu regret că recomandările sale anterioare privind articolul 5 din CSMA nu au fost implementate. „Deși scopul declarat este de a spori pluralismul și conformitatea cu standardele UE, impunerea cotei de 50% de conținut provenit exclusiv din state UE sau semnatare ECTT limitează sever libertatea jurnalistică și nu are justificare convingătoare”, se arată în document.
Definiții vagi și periculoase. Termeni ca „securitate informațională”, „conținut extremist” sau „propagandă militară” sunt considerați prea ambigui și susceptibili de interpretare arbitrară. Deși unele au fost eliminate, rămân prevederi care permit intervenții excesive asupra conținutului media.
Dezinformarea, folosită ca pretext pentru sancțiuni disproporționate. Deși definiția oferită este conformă cu standardele europene, competențele acordate Consiliului Audiovizualului în combaterea dezinformării – inclusiv posibilitatea de a retrage licențe de emisie – sunt considerate excesive. Comisia reiterează recomandarea de creare a unui mecanism independent de autoreglementare, compus din actori ai industriei media, în locul unei autorități politizabile.
Risc de excludere a jurnaliștilor independenți. Definiția presei și a jurnalistului, așa cum apare în proiectul Legii mass-media, ar putea exclude creatorii de conținut independenți, cetățenii-jurnaliști și platformele neînregistrate, deși aceștia contribuie la informarea publicului.
Lipsa unor garanții reale de independență pentru instituțiile publice media. Deși în teorie proiectele urmăresc creșterea autonomiei Teleradio-Moldova și a Consiliului Audiovizualului, Comisia avertizează că „numirea, revocarea și mandatul acestor structuri trebuie să fie complet depolitizate, transparente și prevăzute cu criterii obiective”, ceea ce nu se întâmplă în actualele proiecte.
Reglementarea excesivă a publicității și riscul de abuz politic. Modificările propuse în Legea cu privire la publicitate sunt considerate insuficient de clare în privința distribuirii echitabile a publicității de stat și creează riscuri de favorizare politică a anumitor instituții media.
Necesitatea armonizării legislative și eliminării suprapunerilor. Comisia avertizează că există contradicții și definiții diferite între cele trei legi examinate, ceea ce creează confuzie juridică și vulnerabilități în aplicare. Recomandă revizuirea întregului cadru legal cu privire la media pentru coerență și claritate.
Concluzia fermă a Comisiei de la Veneția este că, în forma actuală, proiectele de lege analizate, deși motivate de aspirații europene și combaterea propagandei, nu oferă suficiente garanții împotriva ingerinței politice, nu asigură un cadru real pentru pluralismul mediatic și pot duce la limitarea libertății de exprimare.
Comisia recomandă Guvernului și Parlamentului de la Chișinău să revină asupra proiectelor și să inițieze o amplă consultare cu actorii media, organizațiile civice și opoziția parlamentară. Totodată, îndeamnă autoritățile să consolideze mecanismele de autoreglementare și să renunțe la măsuri represive sub pretextul combaterii dezinformării.
Opinia a fost adoptată în cadrul sesiunii plenare din 13–14 iunie 2025 și transmisă autorităților moldovene prin intermediul Consiliului Europei.
Consiliul de la Veneția critică proiectele de legi privind mass-media din Republica Moldova: riscuri pentru… by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD on Scribd
2 Comentarii
Comentariile sunt închise.