Președintele Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Marian Lupu, s-a aflat în ultimele zile în Italia, unde a avut mai multe întâlniri cu cetățenii moldoveni din diaspora. Potrivit acestuia, moldovenii plecați muncesc din greu, trimit bani acasă, dar se simt tot mai deconectați de realitatea din țară, în condițiile în care autoritățile de la Chișinău par să ignore problemele reale ale celor din afara granițelor.
„La întâlnirile pe care le-am avut zilele trecute cu moldovenii din Italia, mulți conaționali și-au exprimat îngrijorarea față de traiul tot mai scump din Republica Moldova. Cei plecați muncesc din greu și trimit bani acasă, dar acești bani valorează tot mai puțin. Puterea de cumpărare a scăzut drastic și lovește direct în familiile care au rămas în țară”, a spus Marian Lupu.
Politicianul a remarcat că pentru multe familii remitențele reprezintă unica sursă de sprijin, însă costul vieții le depășește tot mai mult. „Cei plecați sunt nevoiți să lucreze mai mult sau să se descurce cu mai puțin, să se priveze de lucruri esențiale, ca să poată trimite bani acasă și să își ajute familiile. Această realitate apasă greu asupra legăturilor de familie și riscă să rupă conexiunea cu Moldova.”
Lupu atrage atenția că efectele economice ale acestei situații sunt directe și grave. „Scăderea puterii de cumpărare afectează direct și economia națională: consumul intern, care este principalul motor al creșterii economice, se prăbușește, iar investițiile și dezvoltarea bat pasul pe loc. Astfel, Moldova este prinsă într-un cerc vicios: economia slabă duce la salarii mici, lefurile mici duc la migrație, iar migrația slăbește și mai mult capacitatea țării de a se redresa.”
În opinia sa, statul trebuie să reacționeze rapid și să ofere răspunsuri reale atât celor din țară, cât și celor din diaspora. „Este esențial ca statul să înțeleagă realitatea în care trăiesc cetățenii săi, fie că sunt acasă sau peste hotare, și să adopte măsuri curajoase care să stopeze acest declin.”
Lupu a precizat că Partidul „Respect Moldova” promovează o viziune bazată pe respect reciproc și reconectarea oamenilor cu instituțiile statului: „Partidul „Respect Moldova” crede într-un stat funcțional, echitabil și aproape de oameni, care nu doar administrează crizele, ci construiește soluții reale. Muncim pentru ca fiecare moldovean să aibă motive serioase să creadă în viitorul acestei țări și, mai ales, să simtă că e respectat.”
În cadrul întâlnirilor din Italia, liderul partidului a discutat și despre motivele pentru care mulți moldoveni nu se mai întorc acasă: „Un subiect dureros este plecarea masivă a populației, în special a tinerilor din Republica Moldova. Acest fenomen nu mai este doar o problemă demografică, ci și una cu impact economic, social și de securitate națională.”
O altă temă abordată a fost lipsa reformelor reale în țară, în ciuda discursului oficial despre integrarea europeană: „Deși se vorbește mult despre calea europeană, în spatele vorbelor mari se ascunde haos administrativ, decizii controversate și o societate tot mai dezbinată. Decizia guvernării de a elibera infractori periculoși a fost un semnal clar că autoritățile nu mai apără interesul public, ci susțin interese înguste și netransparente.”
Lupu a reafirmat angajamentele formațiunii sale: dezvoltarea economiei, recâștigarea încrederii în instituții, promovarea respectului și prestigiului Republicii Moldova pe plan extern. Printre propunerile concrete avansate se numără amnistia fiscală și de capital: „O propunere concretă pe care o susținem este amnistia fiscală și de capital, care le-ar permite cetățenilor, inclusiv celor din diasporă, să legalizeze veniturile obținute onest, dar neînregistrate oficial. Astfel, aceste resurse ar putea fi reintegrate în economia țării, ar crește veniturile bugetare și ar consolida încrederea în instituțiile statului.”
Un alt angajament vizează introducerea în Constituție a unei „clauze a eternității”, menită să consacre neutralitatea, suveranitatea și independența țării: „Am discutat cu moldovenii din diaspora despre necesitatea consolidării independenței, suveranității și statutului de neutralitate al Republicii Moldova prin introducerea în Constituție a unei clauze a eternității – un angajament ferm și durabil pentru generațiile viitoare. Această idee a fost susținută de conaționalii noștri din diaspora.”
Referindu-se la integrarea europeană, Lupu a punctat că aceasta trebuie să fie un proces bazat pe merit și demnitate, nu pe obediență politică: „La una dintre întâlnirile din Italia, o doamnă stabilită de mai mulți ani în această țară mi-a spus că își dorește o integrare europeană adevărată, cu demnitate, nu cu capul plecat, așa cum au fost tratați ani la rând conaționalii noștri. Această voce, care m-a impresionat, exprimă exact ce simt mulți moldoveni plecați, dar și din țară: nu resping parcursul european, dimpotrivă, îl susțin, dar vor să fim parte a acestui proces cu fruntea sus, ca partener egal, nu ca un stat vasal sau permanent dependent de alții.”
Liderul Respect Moldova a criticat guvernarea PAS pentru faptul că a transformat integrarea europeană într-o temă de propagandă electorală: „Partidul „Respect Moldova” susține fără rezerve parcursul european al țării. Dar nu acceptăm ca acest obiectiv să fie redus la propagandă, confiscat politic și folosit ca armă electorală. Integrarea europeană trebuie să însemne reforme autentice, instituții independente, nu obediente, investiții reale în viața oamenilor, nu în campanii mascate pe bani publici.”
„Ceea ce ar trebui să fie un proiect de țară a fost transformat de guvernarea PAS într-o etichetă: dacă nu ești cu ei, ești etichetat automat ca „antieuropean”. Această abordare nu unește, ci dezbină, nu aduce schimbări reale, ci acoperă eșecurile interne. Nu inspiră încredere, ci alimentează neîncrederea și dezamăgirea”, a mai spus el.
În final, Marian Lupu a transmis un mesaj clar: „Putem merge în UE cu demnitate, prin merite, nu în genunchi. Iar dacă Uniunea Europeană își dorește o Moldovă stabilă și predictibilă, trebuie să sprijine în primul rând cetățenii, nu partidele care se folosesc de Bruxelles pentru a-și justifica lipsa de rezultate acasă. Fără dezvoltare economică, integrarea europeană rămâne un obiectiv imposibil de realizat. Doar prin rezultate concrete putem recâștiga încrederea cetățenilor în instituții și respectul țării pe plan extern.”