Economistul Iurie Rija a realizat o analiză detaliată a structurii agricole a Republicii Moldova, evidențiind diferențe majore între nord, centru și sud. Studiul arată că fertilitatea solurilor, dimensiunea exploatațiilor și fragmentarea proprietăților definesc performanța fiecărei zone, informează telegraph.md, cu referire la Bani.md
Sudul conduce la suprafețele cultivate. UTA Găgăuzia are peste 101 mii ha semănate dintr-un total de 184 mii ha, iar Cahul aproape 72 mii ha din 154,5 mii ha. Regiunea este caracterizată de ferme mari consolidate și concentrarea terenurilor în mâinile unor agenți economici puternici. Nordul se remarcă prin fertilitatea solurilor.
Drochia utilizează 57% din teritoriu, cu o bonitate de 76 puncte, urmat de Florești cu 52% și 68 puncte bonitate. Raioane precum Râșcani, Soroca și Edineț combină exploatații mari și ferme fragmentate, sprijinind producția și exporturile.
Centrul se confruntă cu fragmentarea și utilizare redusă a terenurilor. Urbanizarea și pădurile reduc suprafața agricolă valorificată, iar multe terenuri au fost transformate în zone rezidențiale sau industriale. Hâncești valorifică doar 25% din teritoriu, iar Călărași și Strășeni au ferme mici ce limitează mecanizarea și investițiile.
La nivel național, suprafața însămânțată depășește 1,15 milioane ha, echivalentul a 40% din teritoriu, fără a include viile, livezile sau pășunile.
Din acestea, 44% sunt culturi tehnice, 38% culturi de toamnă și 18% cereale de primăvară. Analiza evidențiază distribuția inegală a terenurilor: ferme mari în sud, modele mixte în nord și exploatații mici în centru, ceea ce influențează productivitatea și potențialul investițional al fiecărei regiuni.