Statul a mobilizat un grup de procurori și ofițeri de urmărire penală pentru o singură parte în dosarul „Frauda Bancară”. Cel puțin asta reiese dintr-o serie de documente care au fost expediate pe adresa redacției PulsMedia.MD de către o persoană care a solicitat să-i fie păstrat anonimatul.
Potrivit documentelor publicate, în ancheta privind „Frauda Bancară” au fost implicați 38 de procurori, 54 de ofițeri de urmărire penală și 48 de ofițeri de investigație – în total 140 de persoane care au lucrat, în diferite etape, la instrumentarea aceleiași cauze.
Lista Procurorilor și Ofițerilor by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD
Prin ordonanța din 23 septembrie 2019, procurorul Alexandru Cernei, din cadrul Procuraturii Anticorupție, a dispus începerea urmăririi penale pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari, iar procurorul-șef de atunci, Viorel Morari, a decis ca urmărirea penală să fie continuată de Procuratura Anticorupție.
În aceeași zi, Viorel Morari a emis ordonanța privind efectuarea urmăririi penale de către un grup format din 12 procurori și 18 ofițeri de urmărire penală ai CNA, detașați la Procuratura Anticorupție. Procurorul Alexandru Cernei a fost desemnat conducător al grupului.
Tot în 23 septembrie 2019, Morari și Cernei au pornit o altă cauză penală, în baza unei informații transmise de SPCSB privind presupuse tranzacții suspecte ale unor companii. Și în acest caz a fost constituit un grup de lucru compus din 12 procurori și 18 ofițeri de investigație, conducerea fiind exercitată de același procuror Alexandru Cernei.
În motivarea ordonanței privind formarea grupului de urmărire penală, Viorel Morari a menționat că „din materialele cauzei rezultă caracterul ridicat de complexitate a cazului și, respectiv, la investigarea acestuia urmează a fi efectuat un volum mare de acțiuni procedurale”, formulare invocată ulterior de toți ceilalți procurori care au emis ordonanțe similare.
La dosar se regăsește și ordonanța emisă de procurorul general Eduard Harunjen, la 26 iunie 2019, în cadrul cauzei penale pornite în decembrie 2014 privind cesiunea unei creanțe a BC „Banca Socială”. Prin acea ordonanță a fost constituit un grup de urmărire penală format din 24 de procurori, 49 de ofițeri de urmărire penală și 47 de ofițeri de investigație, cu procurorul Andrei Baeșu desemnat conducător al grupului.
În iunie 2021, procurorul general Alexandr Stoianoglo a emis o nouă ordonanță prin care grupul de urmărire penală în dosarul din 2014 a fost reconfigurat, incluzând 25 de procurori, 20 de ofițeri de urmărire penală și doi șefi de direcție din cadrul CNA. Conducerea grupului a fost atribuită procurorului anticorupție Octavian Iachimovschi.
În septembrie 2021, Stoianoglo a emis o altă ordonanță de modificare a componenței grupului, care a fost redus la 8 procurori și 6 ofițeri de urmărire penală, menținându-l pe Octavian Iachimovschi în calitate de conducător.
Ulterior, în aprilie 2022, procurorul general interimar Dumitru Robu a emis o nouă ordonanță în același dosar, stabilind un grup format din 9 procurori și 9 ofițeri de urmărire penală, cu aceeași conducere.
În toate cazurile, procurorii care au emis ordonanțele de constituire a grupurilor de urmărire penală au invocat aceeași teză: „din materialele cauzei rezultă caracterul ridicat de complexitate a cazului și, respectiv, la investigarea acestuia urmează a fi efectuat un volum mare de acțiuni procedurale”, motivând astfel de ce este necesar ca un aparat întreg al statului să fie implicat pentru acumularea probelor și înaintarea învinuirilor.
Pe de altă parte, persoanele vizate în dosar sunt fie plasate în arest preventiv, fie private de posibilitatea de a participa activ la acumularea probelor în contradictoriu, fiind puse în situația de a se apăra singure sau doar cu ajutorul avocatului, împotriva unui volum de probe acumulat de zeci de procurori și ofițeri. În aceste condiții, procesul penal ajunge să se desfășoare aproape exclusiv din perspectiva acuzării, fiind greu de combătut de către persoanele izolate sau lipsite de mijloace pentru o apărare efectivă.
Cazul are la bază presupuse infracțiuni economice, nu fapte care prezintă pericol social direct. Cu toate acestea, amploarea resurselor mobilizate de stat, comparativ cu mijloacele limitate ale apărării, evidențiază un dezechilibru profund între părți și ridică întrebări serioase privind proporționalitatea și echitatea în gestionarea dosarelor penale de acest tip.
1 Informație relevantă
Puteți comenta pe Facebook.