Președintele Franței, Emmanuel Macron, urmează să introducă un serviciu militar voluntar, proiect aflat în studiu de mai multe luni, într-un context internațional marcat de tensiuni și amenințări, potrivit AFP.
Decizia are ca scop consolidarea coeziunii naționale și crearea unei rezerve de persoane care pot fi mobilizate în caz de criză.
”În lumea plină de incertitudine în care trăim, în care tensiunile cresc, dacă vrem cu adevărat să fim în siguranță, trebuie să-l descurajăm pe celălalt să vină (…). Franța trebuie să continue să fie o națiune puternică, cu o armată puternică, dar și cu o capacitate de face un salt colectiv”, a declarat Macron în marja summitului G20, la Johannesburg.
Serviciul va fi deschis tinerilor pe bază de voluntariat și, potrivit surselor apropiate dosarului, va dura aproximativ 10 luni și va fi remunerat cu câteva sute de euro. Diverse scenarii vizează participarea a 10 000 – 50 000 de persoane pe an.
Ministerul Apărării a precizat că nu s-a luat încă o decizie finală privind detaliile serviciului, inclusiv durata și costul acestuia.
”Se lucrează în acest sens”, a declarat ministrul delegat cu Armata, Alice Rufo.
Introducerea serviciului militar voluntar vine după ce Franța a suspendat recrutările obligatorii în 1997 și în contextul în care vecinii scandinavi și baltici au reintrodus serviciul militar obligatoriu. Potrivit generalului Pierre Schill, șeful Statului Major al Forțelor terestre, „o mobilizare pe bază de voluntariat a unei părți a unei clase de vârstă ar putea să răspundă nevoii dobândirii masei necesare pentru a rezista în caz de conflict”.
În prezent, armata franceză are aproximativ 200 000 de militari activi și 47 000 de rezerviști, iar până în 2030 se estimează creșterea la 210 000 de militari activi și 80 000 de rezerviști.
Președinți ai unor partide franceze au salutat ideea: ”Tot ceea ce poate participa la spiritul apărării, la rezistența națională și la exprimarea sentimentului patriotic care doarme în populație este pozitiv”, a spus Cédric Perrin, președintele Comisiei Afacerilor externe și Apărării din Senat.
Decizia finală va afecta și viitorul Serviciului Național Universal (SNU), destinat minorilor între 15 și 17 ani, lansat în 2019, care constă într-un stagiu de coeziune de două săptămâni.