Poluarea atmosferică din Chișinău, Bălți și alte orașe mari ale Republicii Moldova rămâne o problemă semnificativă, iar transportul auto este unul dintre principalii factori, atenționează experții în mediu. Totuși, datele oficiale indică o scădere graduală a concentrațiilor de particule fine și oxizi de azot în ultimii ani, informează telegraph.md, cu referire la Moldova 1.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, concentrațiile medii anuale de particule fine în Chișinău au scăzut de la 24 micrograme/metru cub în 2015 la aproximativ 18 micrograme/metru cub anul trecut, iar oxizii de azot au înregistrat o reducere de peste 20%.
Expertul în mediu Vladimir Caraba subliniază însă că poluarea continuă să afecteze sănătatea locuitorilor și solicită măsuri suplimentare: ”Se respiră cu aer poluat. Gradul de îmbolnăvire a populației și disconfortul cresc pe an ce trece. Noi nu avem posturi de control al calității aerului în oraș și nu putem spune exact care este situația într-o zonă sau alta”. El avertizează și asupra poluării sonore, care este mai intensă în zonele cu trafic ridicat, precum strada Albișoara, Calea Ieșilor și zona Gării.
Autoritățile precizează că monitorizarea calității aerului în Chișinău este realizată zilnic prin zece senzori instalați de o organizație obștească. Coordonatorul proiectului, Silvian Recilă, explică: ”Senzorii monitorizează umiditatea, presiunea și temperatura, astfel încât putem depista mai ușor focarele de poluare și să luăm măsuri corespunzătoare”. Datele sunt accesibile publicului pe o platformă online.
Ministerul Mediului și-a propus reducerea poluării prin investiții în tehnologii curate, infrastructură verde și politici de conștientizare publică, iar strategia pentru 2024-2030 vizează reducerea emisiilor, dezvoltarea rețelelor de monitorizare și crearea unui cadru legislativ și instituțional aliniat standardelor europene.
În 2024, Republica Moldova a ocupat locul 77 din 138 de țări în topul global al poluării aerului cu particule fine. Specialiștii atrag atenția că particulele în suspensie și dioxidul de azot rămân poluanți periculoși, iar ozonul de suprafață continuă să fie o problemă majoră, necesitând eforturi coordonate la nivel local și internațional pentru protejarea sănătății publice.