Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, afirmă că inițiativa anunțată de guvernarea PAS de la Chișinău privind administrația publică locală este percepută greșit drept o reformă teritorială, deși, în realitate, este vorba despre „altceva”.
„Guvernarea de la Chișinău ne anunță timid despre o reformă a administrației publice locale, nu despre o reformă teritorială, așa cum au perceput-o mulți. Sunt lucruri diferite”, a subliniat Sturza.
Potrivit acestuia, filosofia reformei propuse este una simplă și, „în esență, corectă”, întrucât Republica Moldova are aproape 900 de primării, multe dintre ele cu mai puțin de o mie de locuitori, situație pe care o consideră nesustenabilă economic. Soluția avansată de autorități ar fi amalgamarea benevolă a localităților. „Soluția propusă este să-i ‘rugăm respectuos’ pe cetățeni, a se citi pe primari, să se amalgameze benevol. Atenție: benevol”, a precizat fostul premier.
În opinia sa, dacă acest proces nu va funcționa, autoritățile vor recurge ulterior la stabilirea unor normative, după o perioadă de consultări, conferințe și studiere a așa-numitelor bune practici internaționale.
Ion Sturza face însă o distincție clară între această abordare și ceea ce el numește reformă teritorială propriu-zisă. „Reforma teritorială, despre care vorbesc cei care știu despre ce este vorba, ar însemna să renunțăm la raioanele moștenite de la tăticul Stalin și să trecem la regiuni administrative mari, de tip european”, a declarat el, subliniind că denumirea acestora este mai puțin importantă decât esența schimbării.
Fostul prim-ministru susține că problema majoră a ineficienței administrative nu este reprezentată de primăriile mici, ci de nivelul raioanelor și de caracterul excesiv centralizat al statului. El a amintit și de reforma teritorială din 1999, realizată în timpul guvernării sale, care a avut ca obiective reducerea birocrației, creșterea eficienței administrației, descentralizarea deciziilor și modernizarea sistemului după model european.
„Recunosc deschis: a existat și o tentativă de a omogeniza statul, conștientizând că aveam de facto o structură asimetrică”, a afirmat Sturza, explicând că atunci au fost create cele nouă județe, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia, cu centre regionale stabilite deliberat.
Ion Sturza a recunoscut că reforma a întâmpinat rezistență, dar a susținut că, în timp, lucrurile au început să se așeze, inclusiv la nivelul activității guvernului central. El a calificat acea reformă drept „o decizie politică a coaliției de guvernare, menită să ne rupă definitiv de moștenirea comunistă și să consolideze statul național”, subliniind că aceasta a fost ulterior anulată de Vladimir Voronin.
„Așa că nu ne rămâne decât să le urăm mult succes colegilor în reforma administrației publice locale benevole. Pentru reforma teritorială este însă nevoie de altceva. Știți voi ce”, a conchis fostul prim-ministru.