Joi, 5 februarie 2026, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a pronunțat Hotărârea nr. 3, prin care a stabilit că Guvernul poate adopta decizii protocolare, inclusiv pentru aprobarea inițiativelor legislative și a avizelor asupra proiectelor de legi și amendamentelor cu impact bugetar, fără ca această practică să contravină Constituției.
Cauza a avut la bază două sesizări depuse de deputații Vlad Batrîncea, Petru Burduja și Grigore Novac, care au solicitat verificarea constituționalității competenței Guvernului de a adopta alte categorii de acte decât cele expres prevăzute de Constituție, precum și a procedurii de adoptare a unor legi din anul 2024 privind administrarea proprietății publice și măsurile de sprijin pentru rezidenții zonelor economice libere.
În analiza sa, Curtea a reținut că Guvernul își poate eficientiza activitatea prin instituirea posibilității de a adopta și alte categorii de acte, atât timp cât Constituția nu impune o formă juridică precisă pentru o anumită decizie. Judecătorii constituționali au subliniat că, având în vedere frecvența, diversitatea și complexitatea activității Guvernului, legislatorul i-a permis acestuia să adopte, cu majoritate de voturi, și alte acte sau documente necesare pentru buna sa funcționare.
Astfel, Curtea a constatat că prevederile articolului 36 alin. (41) din Legea cu privire la Guvern, care permit reglementarea modului de adoptare a unor acte neprevăzute de Constituție, urmăresc realizarea principiului bunei guvernări și nu contravin articolelor 73 și 102 din Constituție.
Referitor la deciziile protocolare în cazul inițiativelor legislative, Curtea a reținut că inițiativa legislativă reprezintă o prerogativă constituțională a Guvernului, care are ca finalitate sesizarea Parlamentului, fără a institui norme juridice obligatorii. Constituția nu stabilește forma juridică a actului prin care Guvernul își exercită această prerogativă, iar inițiativa legislativă nu poate fi calificată drept un act de organizare a executării legilor în sensul articolului 102 din Constituție. În aceste condiții, aprobarea inițiativelor legislative prin decizii protocolare nu contravine Constituției.
Curtea a analizat și situația avizelor Guvernului asupra proiectelor de legi și amendamentelor cu impact bugetar. Judecătorii au reafirmat că, potrivit articolului 131 alin. (4) din Constituție, acceptul Guvernului trebuie să fie prealabil, expres, lipsit de echivoc și motivat. Totuși, Curtea a observat că nici articolul 102, nici articolul 131 alin. (4) din Constituție nu reglementează forma sau denumirea actului prin care este adoptat acest aviz, fie hotărâre, decizie protocolară sau un alt act. Prin urmare, utilizarea deciziilor protocolare în acest scop nu contravine Constituției.
În ceea ce privește legile contestate din 2024, Curtea a constatat că nici Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, nici actele normative referitoare la măsurile de sprijin pentru rezidenții zonelor economice libere nu impun Guvernului obligația de a-și exercita inițiativa legislativă exclusiv prin hotărâri. De asemenea, Curtea a reținut că obligația publicării în Monitorul Oficial prevăzută de articolul 102 alin. (4) din Constituție se referă la hotărâri și ordonanțe, iar acest efect nu poate fi extins asupra deciziilor protocolare. În același timp, extrasele din procesele-verbale ale ședințelor Guvernului și lista deciziilor protocolare sunt publicate pe pagina web oficială a Guvernului, iar proiectele de legi au fost făcute publice pe pagina oficială a Parlamentului.
În final, Curtea a respins sesizările depuse de cei trei deputați și a recunoscut constituționale articolul 36 alin. (41) din Legea cu privire la Guvern, prevederile relevante din Regulamentul Guvernului referitoare la deciziile protocolare, precum și Legile nr. 207 și nr. 212 din 2024.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.