Postul de televiziune CBS News a relatat, citând surse, că armata americană ar putea lansa posibile lovituri împotriva Iranului deja pe 21 februarie, însă orice astfel de acțiuni ar urma să dureze mai mult decât un simplu weekend.
Potrivit surselor citate, președintele SUA, Donald Trump, nu a luat încă o decizie finală privind atacurile, iar Casa Albă analizează riscurile unei eventuale escaladări. În următoarele trei zile, Pentagonul ar urma să retragă temporar o parte din personalul din regiunea Orientului Mijlociu, în principal în Europa sau în SUA. Una dintre surse a precizat că relocarea resurselor și a personalului înaintea unei posibile operațiuni militare reprezintă o practică standard și nu înseamnă neapărat că un atac este iminent.
Publicația Axios susține, la rândul său, citând surse, că operațiunea militară a SUA în Iran ar putea lua forma unei campanii ample, care s-ar desfășura pe parcursul mai multor săptămâni și ar semăna mai mult cu un război în toată regula decât cu o operațiune punctuală. Potrivit aceleiași surse, ar putea fi vorba despre o campanie comună americano-israeliană, mult mai extinsă decât conflictul de 12 zile din iunie 2025.
Publicația israeliană Ynet a relatat, citând oficiali israelieni, că instituțiile de forță și serviciile de urgență din Israel au fost plasate la cel mai înalt nivel de pregătire defensivă. Ședința cabinetului de securitate ar fi fost reprogramată pentru 22 februarie. Potrivit Ynet, Teheranul nu ar fi îndeplinit cerințele americane formulate în cadrul negocierilor din Elveția, iar oficiali din administrația Trump ar considera că Iranul încearcă să tergiverseze discuțiile. Postul Al Jazeera a citat pe 18 februarie o sursă diplomatică potrivit căreia răbdarea SUA ar putea „să se epuizeze mai repede decât crede Teheranul”.
La 17 februarie, la Geneva, a avut loc al doilea tur de negocieri indirecte între reprezentanții Iranului și cei ai SUA privind programul nuclear iranian, cu medierea Omanului. Delegația iraniană a fost condusă de ministrul de externe Abbas Araghchi, iar din partea SUA au participat trimisul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner. În dialog a fost implicată și Agenția Internațională pentru Energie Atomică.
Agenția Reuters a relatat, citând surse din administrația americană, că Washingtonul așteaptă din partea conducerii iraniene o propunere scrisă pentru soluționarea divergențelor.
Pozițiile părților rămân îndepărtate. Washingtonul insistă asupra extinderii agendei negocierilor pentru a include programul de rachete al Iranului și sprijinul acordat grupărilor Hezbollah și Hamas. De-a lungul timpului, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o lovitură militară în cazul eșecului diplomației și a trimis în regiune nave militare suplimentare. Teheranul a avertizat, la rândul său, că statele arabe din Golf care găzduiesc baze americane ar putea deveni ținte dacă vor fi implicate într-o eventuală acțiune militară împotriva Iranului.
În iunie 2025, Israelul, cu sprijinul SUA, a lovit obiective nucleare iraniene, într-un conflict care a durat 12 zile și s-a încheiat cu un armistițiu. Potrivit părții iraniene, obiectivul-cheie de la Fordo a fost grav avariat, iar îmbogățirea uraniului a fost oprită. Atunci, Donald Trump a declarat că programul nuclear iranian a fost „complet și total distrus”.
SUA și alte state acuză de mai mult timp Iranul că ar urmări obținerea armei nucleare sub acoperirea unui program civil, acuzație respinsă de Teheran. În 2018, în primul mandat al lui Donald Trump, Washingtonul s-a retras unilateral din acordul nuclear din 2015 și a reintrodus sancțiuni, după care Iranul a renunțat la respectarea limitărilor și a accelerat procesul de îmbogățire a uraniului.
