Opoziția din Moldova se confruntă cu presiuni uriașe, iar în societate domnesc frica, deznădejdea și neputința în fața puterii. Este concluzia comentatorului politic Tomasz Jankowski, exprimată într-un amplu articol despre situația din țara noastră, publicat pe site-ul myslpolska.info, sursă citată de UNIMEDIA.
În articolul intitulat: „Moldova: laborator al globalismului” autorul scrie că „Partidul Acțiune și Solidaritate a creat deja o întreagă nouă elită, bine dotată cu granturi occidentale, care are dreptul să decidă cine este în lege și cine este în afara ei”.
Jankowski aduce drept exemplu cazul mai multor politicieni de opoziție din R. Moldova, inclusiv al fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc și trece în revistă modul în care dosarul acestuia este instrumentat.
„În cazul Vlad Plahotniuc (fost lider al Partidului Democrat) — instanța a avut nevoie de doar nouă zile pentru a studia materialele și a soluționa toate cererile, în ciuda faptului că dosarul consta din aproximativ 100 de volume. În faza de prezentare a probelor, acuzarea a prezentat circa 50 de martori; totuși, dintre cei 164 de martori propuși de apărare instanța a admis doar 27, fără a oferi un motiv detaliat pentru refuz. Mai mult, contrar normelor legale, tribunalul a selectat singur martorii care urmau să depună mărturie în favoarea acuzatului”, a scris Jankowski.
Autorul mai scrie și despre cazurile altor politicieni, care, potrivit lui, ar fi persecutați de putere. E vorba de Ion Ceban, Iurie Leancă sau Igor Dodon.
Jankowski a mai adăugat că „opoziția din Moldova se confruntă cu represalii, iar funcționarii corupți din cercul de putere al PAS, în ciuda implicării în intrigi suspecte, într-un mod ciudat evită consecințele, deoarece acțiunile lor ilegale sunt „strategic reduse la tăcere”.
„Această impunitate a liderilor, combinată cu represiunile împotriva opoziției, a terorizat cetățenii. În societate acum domnesc frica, deznădejdea și neputința în fața puterii. Fix asta a dorit Maia Sandu să realizeze cu sprijinul elitelor conducătoare ale UE, pentru care Republica Moldova este pur și simplu încă o „poveste de succes” și un instrument al jocurilor geopolitice murdare în Europa de Est. Și — cel puțin până acum — se dovedește a fi un laborator. (…) Pentru că, deși autoritățile din Republica Moldova adoră să se fotografieze cu steagurile Uniunii Europene și să vorbească despre vremuri minunate, amețind populația cu străluciri occidentale, situația economică a țării arată totuși groaznic. Iar puterea politică, în loc să influențeze acest lucru, testează represiunile împotriva opoziției”, a mai scris Jankowski.
În ultimele săptămâni, dosarul lui Plahotniuc a căpătat mai multă rezonanță, odată cu apariția fostului lider PDM în instanță, unde, potrivit lui, a demontat mai multe acuzații și a acuzat încă dată că puterea politică face presiune pe procurori și judecători pentru a-l condamna cu orișice preț.
Vlad Plahotniuc reclamă o bază „extrem de șubredă” din punct de vedere juridic a dosarului în care este vizat” și spune că nu a fost adusă nicio probă concludentă privind pretinsa „creare a unei organizații criminale sau implicare în escrocherii”. Fostul lider al PDM susține că acuzarea operează în rechizitoriu cu un șir de „aluzii, supoziții și erori juridice, care, potrivit lui, ar fi fost incluse intenționat pentru a „umfla” dosarul în urma presiunilor din spațiul public alimentate de declarațiile exponenților guvernării”.
Mai mult, în cadrul audierilor sale din instanță, Plahotniuc a insistat că lipsesc probe pe elementele de definiție a articolelor invocate din Codul Penal în baza cărora au fost elaborate capetele de acuzare. În contextul învinuirilor privind crearea așa-zisei organizații criminale, politicianul menționează lipsa elementelor componenței de infracțiune, prevăzute de legislația penală, privind condițiile de constituire a unei astfel de grupări, elemente ce ar demonstra rolul său în structura infracțională sau recrutarea pretinșilor membri.
„Pe acest cap de acuzare, nu există probe că aș fi întemeiat, condus sau coordonat vreo organizație criminală, nici măcar vreun e-mail, mesaj sau apel telefonic. Probabil, procurorii s-au inspirat foarte mult din „Nașul”, doar povești inspirate, dar nu am văzut nicio probă, a declarat Vlad Plahotniuc în timpul audierilor din instanță.
De asemenea, Plahotniuc susține că acuzatorii, „în multe situații ar fi dublat în mod artificial sumele din dosar” și, deși îl acuză că este beneficiarul final al miliardului furat, „îi atribuie doar 2 la sută din banii dispăruți”. Mai mult, el susține că în dosar sumele au fost „umflate cu credite ce nu ar avea legătură cu băncile moldovenești”.
De asemenea, Plahotniuc susține că sumele ar fi chiar dublate de procurori, „fiind calculate eronat atât atunci când ar fi fost precum primite de inculpat, cât și atunci când aceleași sume precum ar fi fost spălate”.
„M-au făcut beneficiarul principal al fraudei bancare de un miliard. În dosarul meu, acuzarea speculează sume de 60-70-80 de milioane, uitând să spună că, de fapt, sumele sunt dublate – o dată la primire, a doua oară la spălare, la uscare etc, doar ca să fie suma cât mai mare. Ei au o problemă. Cum poate beneficiarul final al fraudei de un miliard să primească 2 sau 3 procente din fraudă? „Capo di tutti capi” cu 2 procente? E o aberație, a declarat Vlad Plahotniuc în cadrul audierilor din sala de judecată.