Deputatele MAN Olga Ursu și Angela Cutasevici susțin că reforma justiției este afectată de probleme de integritate în Consiliul Superior al Procurorilor și de riscuri privind influența politică asupra procesului de vetting al procurorilor.
Olga Ursu afirmă că reforma, prezentată drept un proces bazat pe integritate și transparență, este compromisă chiar la nivelul instituțiilor responsabile de implementare.
„Ni s-a promis atunci când a fost inițiată această reformă a justiției că va fi una bazată pe integritate, pe transparență și pe vetting. Ni s-a spus că nimeni nu va mai lua decizii în sistemul de justiție dacă nu trece testul legalității. Însă realitatea arată că lucrurile stau cu totul altfel”, a declarat Olga Ursu.
Potrivit acesteia, în Consiliul Superior al Procurorilor există membri care nu au trecut evaluarea integrității sau nu au fost supuși procedurii de vetting.
„Astăzi avem o situație paradoxală. Consiliul Superior al Procurorilor, instituția care trebuie să garanteze reforma și integritatea în procuratură, funcționează cu membri care nu au trecut vetting-ul. Oameni care nu au trecut evaluarea decid asupra celor care sunt evaluați”, a afirmat deputata.
Olga Ursu a invocat și existența unor membri ai CSP cu mandate expirate sau fără evaluare, care continuă să ia decizii în sistem.
„Prin urmare, avem un Consiliu Superior al Procurorilor în care persoane care nu au fost evaluate și mandatul cărora a expirat iau decizii esențiale pentru cariera și pentru numirile în procuraturi. Este o problemă de credibilitate în sistemul judiciar”, a subliniat Olga Ursu.
La rândul său, Angela Cutasevici avertizează că reforma justiției riscă să devină un instrument de control politic, în contextul unor numiri recente în structurile de vetting.
„Această întrebare devine și mai importantă în contextul numirii recente a domnului von Hebel. Numirea sa indică suspiciuni serioase că obiectivul real este, de fapt, asigurarea unui control politic asupra comisiei de vetting a procurorilor”, a declarat Angela Cutasevici.
Deputata consideră că aceste evoluții, inclusiv situația din CSP, afectează credibilitatea reformei și necesită clarificări publice, precum și o poziție din partea instituțiilor europene.