Rusia ar urma să se concentreze pe atacuri asupra infrastructurii energetice în cazul unui atac asupra Alianței Nord-Atlantice, se arată în raportul anual al secretarului general NATO, Mark Rutte, pentru 2025. Ca urmare, alianța intensifică exercițiile militare în acest domeniu, informează telegraph.md, cu referire la Radio Europa Liberă.
Raportul cu principalele concluzii și realizări pentru 2025 a fost prezentat pe 26 martie, potrivit corespondenței Radio Europa Liberă de la Bruxelles.
„Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat că energia va fi probabil una dintre principalele ținte în cazul oricărui atac împotriva NATO”, se menționează în document. Totodată, alianța „învață lecțiile din Ucraina, consolidând exercițiile, antrenamentele și coordonarea pentru protecția infrastructurii energetice critice”.
În raport se face referire la un exercițiu militar din septembrie care a permis „înțelegerea necesarului pentru garantarea securității aprovizionării”.
Rusia este desemnată, ca și în anii precedenți, drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pentru securitatea, pacea și stabilitatea în regiunea euroatlantică”. Se precizează că Kremlinul „a continuat să testeze alianța, acționând tot mai iresponsabil, inclusiv prin încălcări ale spațiului aerian, sabotaje și activități cibernetice dăunătoare”.
Deși raportul nu menționează explicit perspectiva aderării Ucrainei la NATO, el pune accent pe sprijinul practic acordat Kievului. Se subliniază că aliații oferă asistență Ucrainei pentru „a încheia războiul și a atinge o pace justă și durabilă”.
Totodată, se evidențiază abordarea pe termen lung a NATO: „este important ca alianța să continue să ofere Ucrainei sprijinul necesar pentru apărarea sa astăzi, în timp ce o ajută să fie pregătită să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei mâine”.
În acest context, raportul descrie sistemul de sprijin deja creat pentru Ucraina, care include coordonarea asistenței militare, instruirea și logistica prin structurile NATO, precum și progresul gradual către interoperabilitatea forțelor ucrainene cu standardele alianței.
Se subliniază, de asemenea, că NATO dezvoltă planuri pentru „integrarea industriei de apărare ucrainene în ecosistemul industrial al aliaților”, inclusiv prin atragerea de investiții și extinderea cooperării.
Raportul include și date privind cheltuielile de apărare ale fiecărui stat membru, care au crescut sub presiunea politică exercitată de președintele american Donald Trump.
Astfel, în 2025, statele europene membre NATO și Canada au cheltuit împreună 574 miliarde de dolari pentru apărare, cu 20% mai mult în termeni reali față de anul precedent.
Comparativ cu 2024, doar două țări europene – Cehia și Ungaria – au redus cheltuielile de apărare, ajustate la inflație. Cele mai mici creșteri au fost în Belgia, Spania, Albania și Canada (2%), iar cele mai mari în Polonia (4,3%), țările baltice (3,4–4%), Danemarca (3,3%) și Norvegia (3,2%).
Pentru prima dată, toți cei 32 de aliați au atins ținta de cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare, stabilită încă din 2014.
În continuare, Statele Unite rămân principalul finanțator al alianței, reprezentând puțin peste jumătate din PIB-ul cumulat al NATO și aproximativ 60% din cheltuielile nominale totale pentru apărare.
Într-un interviu publicat pe 16 martie în cotidianul The Financial Times, Donald Trump a declarat: „La fel cum Statele Unite au ajutat Ucraina în războiul cu Rusia, aștept ca Europa să ajute în strâmtoarea Ormuz”.
Anterior, președintele american avertizase că NATO se va confrunta cu un „viitor foarte prost” dacă statele membre nu vor sprijini deschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută crucială pentru transportul petrolului, închisă de Iran în contextul conflictului cu SUA și Israel.