Armata Ucrainei se confruntă cu o criză de personal și probleme sistemice în mobilizare, în contextul războiului prelungit cu Rusia, în timp ce autoritățile încearcă să implementeze reforme care însă au efecte limitate, informează telegraph.md, cu referire la DW.
Ministrul apărării, Mihail Fedorov, a anunțat pe 25 martie un „pachet de proiecte concrete” pentru a aborda mobilizarea, dezertările, durata serviciului și salarizarea militarilor, după o întâlnire cu reprezentanți ai 13 unități de luptă. „Împreună am testat soluțiile pe care echipa ministerului apărării le pregătește pentru armată”, a declarat acesta.
Problema lipsei de personal s-a accentuat din 2024, după ce fluxul de voluntari din primii ani ai războiului a scăzut. „Din 2022 până în 2023 nu au existat probleme cu resursa de mobilizare, pentru că veneau constant voluntari. Când acest lucru s-a oprit, abia atunci s-a început intervenția. Dar, în opinia mea, era deja prea târziu”, a explicat Roman Gorodețki, ofițer în armata ucraineană.
Potrivit analiștilor, războiul care durează de peste 4 ani a dus la epuizarea resursei umane, din cauza pierderilor, rănirilor și demobilizărilor, în timp ce armata are nevoie de tot mai mulți specialiști. În paralel, mulți cetățeni au părăsit țara sau evită mobilizarea.
„Armata nu mai este percepută ca o obligație sau ca singura garanție de securitate. Pentru mulți, ea este un angajator. Iar în 2024–2026 a devenit mai puțin competitivă”, a declarat analistul Iaroslava Bratuș.
Militarii invocă și alte probleme: lipsa unor termene clare de serviciu, comandanți incompetenți și distribuirea inechitabilă a personalului. „Toate acestea creează un mediu în care serviciul militar pare cea mai puțin rațională alegere pentru un cetățean”, a adăugat Bratuș.
Autoritățile au lansat mai multe inițiative pentru atragerea de personal, inclusiv contracte pentru tineri de 18–24 de ani, recrutarea de străini și deținuți sau revenirea militarilor care au părăsit unitățile. Eficiența acestor măsuri este însă limitată.
„Au venit tineri de 18–24 de ani. Practic sunt încă copii. Acest lucru acoperă doar o mică parte din necesar”, a spus un comandant ucrainean. Despre recruții străini, acesta a adăugat: „Sunt mercenari. Vin să câștige bani, nu să lupte pentru pământul nostru”.
Mobilizarea rămâne principalul mecanism de completare a armatei, dar este criticată atât de civili, cât și de militari. „Da, mobilizarea aduce oameni. Dar care este calitatea lor? Și câți rămân, fără să fugă?”, a declarat un ofițer.
Probleme persistă și în pregătirea noilor recruți, din cauza lipsei instructorilor și a resurselor. În același timp, militarii activi reclamă epuizare, lipsa rotațiilor și scăderea puterii de cumpărare a salariilor.
„Nu mi-am văzut soția de jumătate de an, nu am avut zile libere. Fizic pot servi, dar moral sunt epuizat”, a spus un comandant de companie.
Experții atrag atenția că nu există o soluție simplă, iar situația reflectă un conflict între necesitățile armatei și percepția societății. „Avem o situație în care unii consideră mobilizarea forțată o încălcare a drepturilor, iar militarii spun că civilii au avut 4 ani să se pregătească. Este un conflict de viziune”, a concluzionat Bratuș.