Comitetul Olimpic Internațional (COI) a anulat restricțiile impuse sportivilor belaruși la competiții, introduse după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.
„COI nu mai recomandă impunerea unor restricții privind participarea sportivilor belaruși, inclusiv a echipelor, la competițiile sub egida federațiilor internaționale și a organizatorilor de evenimente sportive internaționale”, se precizează pe site-ul organizației.
Decizia a fost luată pentru a păstra sportul ca o platformă globală bazată pe valori comune, menită să unească oamenii și să ofere speranță. Organizația consideră că participarea sportivilor la competiții internaționale nu trebuie să fie limitată din cauza acțiunilor guvernelor lor, inclusiv implicarea în războaie sau conflicte.
Situația sportivilor ruși rămâne neschimbată, Comisia juridică a COI continuând să analizeze suspendarea Comitetului Olimpic al Rusiei.
Totodată, între Minsk și Erevan a izbucnit un conflict verbal după ce președintele parlamentului armean, Alen Simonian, a numit Belarus „o provincie rusă”.
Într-un interviu acordat unui post de televiziune pe 1 mai, Simonian a acuzat Kremlinul de intervenție în alegerile parlamentare din Armenia și a declarat: „Armenia nu va deveni o provincie rusă, așa cum este Belarus”.
Ca reacție, Ministerul de Externe al Belarusului a transmis un protest ferm atașatului interimar al Armeniei la Minsk, Artur Sargsyan.
Purtătorul de cuvânt al ministerului, Ruslan Varankov, a calificat declarațiile lui Alen Simonian drept „populism electoral și o încercare de a distrage electoratul de la problemele interne grave”.
„Când sărăcia depășește 40%, șomajul crește, iar regiuni întregi stagnează, este mai ușor să numești un ‘dușman extern’ și să folosești etichete jignitoare. O astfel de abordare cinică provoacă doar regret”, a spus Varankov.
Ulterior, Alen Simonian a reiterat că „Armenia nu va deveni o provincie și nu va fi dependentă politic de Rusia” și a acuzat Belarusul de „lipsă de respect față de statalitatea armeană”.
Comentatorii proguvernamentali belaruși au interpretat această declarație ca o manifestare a unei noi politici externe a Armeniei, pe care o consideră greșită.
Comentatorul proguvernamental Aleksandr Tihanski a numit cursul prooccidental al Erevanului „o politică sinucigașă”, susținând că doar grănicerii ruși împiedică Armenia să înceteze să mai existe ca stat și că fără ei „totul ar fi din nou ca în 1915”, referindu-se la masacrul armenilor în Imperiul Otoman.
Analistul independent Valerii Karbalevici consideră că criticile Minskului la adresa Erevanului reprezintă o reacție dureroasă la participarea liderului opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia la Summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, desfășurat pe 5 mai.
Reacția Ministerului de Externe indică faptul că Belarus acționează ca „voce diplomatică a Rusiei” în chestiuni pe care Moscova preferă să nu le comenteze direct, a declarat Karbalevici pentru „Radio Svaboda” (considerat „agent străin” în Rusia).
Pe frontul controalelor la frontieră, grănicerii ruși au început să fotografieze pașapoartele persoanelor care intră în Belarus, potrivit centrului pentru drepturile omului „Viasna” și grupului MAYDAY.TEAM.
Până la 5 mai, la toate punctele de control se menține același regim de verificare.
„Grănicerii introduc acum datele șoferilor și pasagerilor într-un tabel Excel special, ceea ce poate cauza formarea de cozi”, se arată în canalul de Telegram al „Viasna”.
Controlorilor ruși li s-a dat sarcina de a monitoriza permanent străinii care intră în Rusia și rușii care ies din țară.
Nu este clar dacă acest nivel de verificări va continua după 9 mai, când autoritățile ruse se tem de sabotaje ucrainene în timpul sărbătorii Zilei Victoriei.
Anterior, Comitetul de Frontieră al Belarusului a confirmat pentru postul „Belsat” că un cetățean rus care primește o citație pentru armată și căruia i se interzice să treacă frontiera nu va putea ieși nici prin Belarus.
De asemenea, mișcarea „Conștienților Refuzanți” a raportat că grănicerii belaruși au refuzat pentru prima dată ieșirea unui recrutat rus care încerca să zboare din Minsk spre Georgia.
Totuși, activiștii grupului „Mergeți în pădure”, care ajută rușii să evite serviciul militar și să dezerteze prin plecarea în străinătate, au menționat într-un newsletter din 4 mai că refuzurile la ieșirea prin granița belarusă sunt cunoscute, dar încă izolate.
Pe 5 mai, grănicerii lituanieni au întors un autobuz care venea din Belarus, din cauza restricțiilor privind combustibilul, relatează publicația „Zerkalo”.
În Lituania au intrat în vigoare modificări la Legea privind măsurile restrictive legate de agresiunea militară împotriva Ucrainei, care interzic importul de combustibil în rezervoare standard cu o capacitate mai mare de 200 de litri pentru vehiculele care vin din Belarus și Rusia.
„Autobuzul nu a fost lăsat să treacă de vameșii lituanieni la punctul de control ‘Miadininkai’”, a spus un pasager pentru „Zerkalo”. „Ni s-a spus că nu putem merge mai departe din cauza combustibilului, fără alte explicații. A trebuit să chemăm un taxi până la Vilnius de la cea mai apropiată benzinărie din partea Lituaniei.”
Restricția privind importul de combustibil la granița lituaniană va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2027.
În altă ordine de idei, bărbatul belarus Alexandr Korneev, condamnat în lipsă, a revenit în țară și a fost condamnat la 5 ani și jumătate de închisoare cu regim sever, informează centrul pentru drepturile omului „Viasna”.
Anterior, Korneev, în vârstă de 34 de ani, emigrase în Polonia. În toamna anului 2024, el fusese condamnat în lipsă la trei ani de închisoare cu regim sever pentru „amenințare cu violență împotriva unui polițist”.
Deși fusese condamnat, Korneev a ajuns ulterior în Belarus, unde a fost judecat din nou, de această dată pentru colaborare cu organizația „Dapamoga” (o organizație caritabilă care ajută belarușii plecați din țară, declarată „formațiune extremistă” de autoritățile belaruse).
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, el a fost obligat să plătească o amendă de 42 000 de ruble (aproximativ 15 000 de dolari).
Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, aflându-se în Polonia, Korneev ar fi transmis recent, printr-o cunoștință din Molodecno, unui tânăr eliberat din închisoare un telefon mobil cu acces la internet, pentru a putea comunica cu reprezentanții formațiunii „extremiste” recunoscute în Belarus.
Ulterior, contactele bărbatului ar fi fost transmise reprezentanților inițiativei „Dapamoga” pentru a coordona posibil plecarea sa din Belarus spre Lituania.