Hotărâre CEDO: Rezultatele vettingului nu justifică automat destituirea judecătorilor și interdicția de a mai exercita funcții judiciare

Hotărâre CEDO: Rezultatele vettingului nu justifică automat destituirea judecătorilor și interdicția de a mai exercita funcții judiciare
EnglishFrançaisРусский

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cauza „Metalla împotriva Albaniei”, stabilind că autoritățile albaneze nu au justificat suficient și proporțional demiterea unui judecător și interdicția permanentă de a mai activa în sistemul judiciar.

Hotărârea, pronunțată la 5 mai 2026, îl vizează pe fostul judecător albanez Ervin Metalla, exclus din magistratură în cadrul procesului de vetting desfășurat în Albania.

Instituțiile de evaluare au invocat presupuse nereguli privind declarațiile de avere, utilizarea unui credit preferențial pentru locuință și anumite tranzacții efectuate împreună cu fratele său. Comisia Independentă de Calificare și ulterior Camera Specială de Apel au concluzionat că aceste acțiuni ar fi subminat încrederea publică în sistemul de justiție și au dispus eliminarea definitivă a magistratului din sistem.

CEDO nu a contestat legitimitatea procesului de vetting în sine, însă a criticat modul în care autoritățile albaneze au aplicat cea mai gravă sancțiune posibilă fără existența unor constatări judiciare clare privind ilegalități grave.

„Nicio instanță civilă nu a constatat că tranzacțiile reclamantului au fost fictive și nu a fost inițiată nicio acțiune juridică în legătură cu acestea”, a reținut Curtea.

Instanța europeană a subliniat că demiterea unui judecător reprezintă „cea mai gravă sancțiune disciplinară” și necesită o justificare solidă, bazată pe probe serioase privind integritatea și conduita persoanei vizate.

CEDO a criticat faptul că instituțiile de vetting au calificat anumite presupuse probleme etice și administrative drept suficiente pentru excluderea definitivă din magistratură.

„Nu este clar că eventualele încălcări etice imputate reclamantului au atins un prag de gravitate care să justifice cea mai severă sancțiune disciplinară”, se arată în hotărâre.

Curtea a constatat și lipsa unei analize reale privind proporționalitatea sancțiunii aplicate magistratului.

„Camera Specială de Apel nu a efectuat analiza proporționalității și nu a stabilit dacă conduita în cauză reflecta, spre exemplu, un model de abatere gravă”, au reținut judecătorii europeni.

Un alt element important din hotărâre este că CEDO a remarcat faptul că autoritățile aveau posibilitatea de a recurge la mecanisme disciplinare ordinare și la sancțiuni mai puțin severe decât excluderea definitivă din sistem.

„Camera Specială de Apel putea sesiza organele disciplinare pentru examinarea unor sancțiuni corespunzătoare mai puțin severe decât demiterea directă”, se menționează în decizie.

Curtea a criticat și obligația impusă magistratului de a justifica veniturile fratelui său obținute în Italia încă din anii 1990, considerând că sarcina impusă reclamantului a fost disproporționată.

Totodată, CEDO a avertizat că neconformitățile minore privind declarațiile de avere nu pot conduce automat la demitere.

„Nu orice neconformitate minoră cu regimul declarațiilor de avere ar trebui să conducă la demitere”, a stabilit instanța europeană.

În concluzie, CEDO a decis că autoritățile albaneze nu au realizat un echilibru corect între interesul public privind reforma justiției și drepturile magistratului și nu au demonstrat că menținerea acestuia în funcție era imposibilă.

„Ingerința nu a realizat echilibrul necesar între drepturile reclamantului și interesele publice”, se arată în hotărâre.

Un aspect esențial al deciziei este că instanța europeană a recomandat explicit reluarea procedurilor de vetting în cazul reclamantului.

„Ar fi oportună redeschiderea procedurilor și reexaminarea cauzei în conformitate cu cerințele articolului 8”, a decis Curtea.

Albania a fost obligată să achite reclamantului 20 400 de euro pentru prejudiciul material, 6 000 de euro pentru prejudiciul moral și alți 6 000 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Hotărârea poate avea relevanță inclusiv în contextul Republicii Moldova, unde mecanismul de vetting al judecătorilor și procurorilor a fost construit după modelul albanez și unde au existat deja excluderi din sistem în baza concluziilor comisiilor de evaluare externă.

Cauza „Metalla împotriva Albaniei” by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD

Total
0
Shares
 
Total
0
Share