Procedura accelerată de restructurare, introdusă în Republica Moldova în anul 2020 ca parte a transpunerii Directivei europene privind restructurarea preventivă, a rămas practic neutilizată de agricultori, susține Irina Selevestru, expert în dreptul insolvabilității și membru fondator al Centrului Național de Instruire „Moldinsolv”.
În contextul noilor modificări propuse de Guvern la Legea insolvabilității nr. 149/2012, experta afirmă că proiectul reprezintă „un pas în direcția bună”, însă nu rezolvă principalele probleme care împiedică fermierii să utilizeze procedura în practică.
„Legea există din 2020. Cinci ani mai târziu, niciun fermier pe care l-am consultat nu a apelat vreodată la procedura accelerată de restructurare. Avem o lege fără utilizatori”, afirmă Irina Selevestru.
Ce este restructurarea accelerată și de ce a fost introdusă
Potrivit expertei, procedura accelerată de restructurare reprezintă un mecanism menit să ofere o „a doua șansă” întreprinderilor viabile aflate în dificultate financiară, înainte ca acestea să ajungă în faliment.
„În loc să lichidăm compania și să vindem activele sub valoare, restructurarea permite reorganizarea datoriilor și continuarea activității. O afacere vie produce mai multă valoare decât una lichidată”, explică Irina Selevestru.
Procedura a fost introdusă în legislația moldovenească în urma obligației de transpunere a Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă. Documentul european pune accent pe intervenția timpurie și pe salvarea întreprinderilor înainte de faliment.
Directiva prevede acces rapid și fără bariere la procedură, suspendarea executărilor silite, posibilitatea confirmării planului chiar și fără acordul unanim al creditorilor și acordarea unei „a doua șanse” antreprenorului după executarea planului.
„Fermierii au renunțat înainte să înceapă”
Irina Selevestru afirmă că, în practică, agricultorii nu folosesc procedura din cauza birocrației excesive, a costurilor și a lipsei de încredere în eficiența legii.
„Unii fermieri au încercat să depună cereri la instanță și acestea le-au fost restituite de patru ori consecutiv pentru motive formale. Între timp, banca a executat gajul. La a cincea încercare era deja prea târziu”, susține experta.
Potrivit acesteia, actuala lege obligă debitorii să prezinte numeroase documente și justificări încă de la etapa depunerii cererii.
„Directiva europeană spune că accesul trebuie să fie simplu și rapid. Legea moldovenească spune contrariul: documentație greoaie, extrase din registre, justificări complicate”, afirmă Irina Selevestru.
Principala problemă: executarea fidejusorilor și a familiilor fermierilor
Experta susține că cea mai gravă lacună a actualei legi este faptul că restructurarea datoriei companiei nu împiedică banca să execute fidejusorii sau garanții personali ai debitorului.
În practică, explică Irina Selevestru, creditele agricole sunt garantate frecvent de membrii familiei fermierului, de fondatori sau de rude apropiate.
„Debitorul își restructurează datoria prin plan, dar creditorul execută imediat fidejusorul pentru întreaga sumă inițială, inclusiv penalitățile reduse prin plan. Practic, compania se reorganizează, iar familia este executată pentru datorii care juridic nu mai există”, afirmă experta.
Potrivit acesteia, art. 208 din Legea insolvabilității permite în prezent creditorilor să păstreze integral drepturile față de fidejusori, iar proiectul Guvernului nu modifică această prevedere.
„Dacă nu rezolvați problema executării familiilor debitorului pe durata planului, toți ceilalți pași sunt irelevanți. Niciun fermier nu va intra benevol într-o procedură care îi distruge familia”, avertizează Irina Selevestru.
Alte probleme semnalate de experți și fermieri
Potrivit Moldinsolv, actuala procedură conține și alte blocaje majore pentru agricultori:
- conturile bancare și bunurile rămân adesea sub sechestru chiar și după confirmarea planului;
- un singur creditor poate bloca ani întregi confirmarea unui plan prin contestarea hotărârii adunării creditorilor;
- legea nu ține cont de sezonalitatea agriculturii;
- nu există protecții pentru contractele de arendă;
- nu sunt prevăzute reguli speciale pentru calamități naturale sau secetă.
„Un fermier nu poate plăti muncitorii, nu poate cumpăra semințe și nu poate vinde recolta dacă bunurile și conturile sunt blocate. Intră în procedura menită să-l salveze și nu mai poate produce nimic”, afirmă experta.
Irina Selevestru mai spune că actuala lege ignoră specificul agriculturii moldovenești.
„Un fermier nu are bani lichizi în bancă. Are terenuri, utilaje, animale și recolte. Dacă vinzi forțat un tractor în extrasezon, obții poate 30% din valoarea lui reală”, explică aceasta.
Ce propune Moldinsolv
Centrul „Moldinsolv”, împreună cu Federația Națională a Fermierilor din Moldova, a elaborat un set de 16 propuneri de modificare a legislației.
Printre principalele măsuri propuse se numără:
- interzicerea executării fidejusorilor pe durata executării planului de restructurare;
- simplificarea radicală a accesului la procedură;
- deblocarea conturilor de decontare pentru activitatea curentă;
- imposibilitatea suspendării confirmării planului doar din cauza contestațiilor;
- prezumția acceptării de către Serviciul Fiscal de Stat a reducerii penalităților dacă creanța principală este achitată integral;
- introducerea unei clauze de forță majoră agricolă pentru cazurile de secetă sau alte calamități naturale.
„Insolvabilitatea nu înseamnă faliment”
Irina Selevestru afirmă că, dincolo de problemele legislative, Republica Moldova se confruntă și cu o problemă culturală legată de percepția insolvabilității.
„În Moldova, insolvabilitatea este asociată cu rușinea și eșecul personal. Fermierii evită să ceară ajutor până când este prea târziu”, spune experta.
Potrivit acesteia, mulți agricultori nu cunosc faptul că procedura de restructurare suspendă executările silite și permite continuarea activității economice.
„Insolvabilitatea nu înseamnă faliment. Restructurarea nu înseamnă catastrofă. Eșecul în afaceri nu înseamnă rușine”, afirmă Irina Selevestru.
Experta cere Guvernului și Parlamentului nu doar modificări legislative, ci și campanii de informare și educație financiară pentru antreprenori și fermieri.
„O lege bună despre restructurare, fără o societate care înțelege restructurarea, rămâne o lege moartă”, concluzionează Irina Selevestru.
Interviul integral poate fi citit pe Infotag.