Actualul procuror general, Alexandru Machidon, numit prin decretul Maiei Sandu din 30 aprilie 2026, a declarat în fața Comisiei Vetting că aproximativ 75 000 de euro, invocați drept moștenire și utilizați ulterior parțial pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău, au fost găsiți într-o anexă a gospodăriei părinților săi, ascunși într-un vas de plastic folosit pentru păstrarea legumelor și amplasat în spatele unor butoaie cu vin.
Potrivit raportului Comisiei, procurorul a explicat că părinții săi păstrau economiile în numerar deoarece nu aveau încredere în sistemul bancar. Machidon a declarat că nu a cunoscut inițial suma exactă, estimând că ar putea fi între 50 000 și 100 000 de euro, iar ulterior, după discuții cu sora sa, a indicat cifra de aproximativ 75 000 de euro. Raportul Comisiei arată că sora procurorului ar fi primit 20 000 de euro, iar Alexandru Machidon — 55 000 de euro.
Comisia a constatat că procurorul nu a prezentat documente directe care să confirme existența exactă a sumei de 75 000 de euro, însă a considerat plauzibilă explicația privind acumularea economiilor de către părinți din activitatea unei întreprinderi familiale, salariul mamei-profesoare și veniturile obținute de tatăl său în Israel.
Raportul vetting arată că, pe lângă numerarul găsit în anexă, procurorul a invocat și alte bunuri moștenite de la părinți, inclusiv automobile. Comisia a examinat situația mai multor vehicule pentru care în procedura succesorală nu au fost incluse certificatele de înmatriculare.
Potrivit documentului, este vorba despre automobilele Mercedes, Opel și VAZ, pentru care Alexandru Machidon a trebuit ulterior să solicite duplicate ale actelor de la Agenția Servicii Publice pentru a demonstra dreptul de proprietate. Procurorul a explicat că documentele originale nu au fost incluse în dosarul succesoral după moartea părinților, iar unele acte s-ar fi pierdut.
Comisia a analizat inclusiv proveniența veniturilor familiei și a verificat transferuri bănești expediate de tatăl procurorului din Israel, activitatea întreprinderii familiale și date fiscale pe o perioadă de peste 20 de ani. Raportul menționează însă că multe dintre veniturile invocate nu puteau fi cuantificate exact din cauza lipsei documentelor contabile complete și a perioadei mari de timp analizate.
În final, deși membrii Comisiei au constatat lipsa unor probe directe privind suma exactă a banilor găsiți în anexă, aceștia au concluzionat că explicațiile privind numerarul, automobilele și celelalte bunuri moștenite nu ridică „dubii serioase” de integritate financiară și au propus promovarea evaluării externe de către Alexandru Machidon.
Prin decretul din 30 aprilie 2026, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, l-a numit pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general al Republicii Moldova.
„Procuratura este una dintre instituțiile cheie care trebuie să protejeze statul și cetățenii de atacurile grupurilor corupte și de influențele maligne din exterior. Reforma procuraturii și, în special, evaluarea externă a procurorilor nu trebuie să fie un motiv de atitudine pasivă sau, și mai grav, de subminare a eforturilor statului. Depinde de fiecare dintre noi, de atitudinea și responsabilitatea cu care ne facem datoria, să reușim să apărăm suveranitatea, democrația și pacea în Republica Moldova, și să punem bazele unui stat puternic, capabil să-și protejeze cetățenii. Eu – și întreaga societate – mizăm pe responsabilitatea, patriotismul și capacitatea dumneavoastră de a conștientiza pericolele majore la adresa țării și a cetățenilor și de a acționa în interesul acestora”, a declarat șefa statului la evenimentul de învestire.
Amintim că, până la aprobarea raportului final, Alexandru Machidon nu reușea să obțină voturile necesare în cadrul Comisiei de vetting, însă raportul pozitiv a fost aprobat imediat după numirea lui Herman von Hebel, prin voturile PAS din cadrul acestei structuri.