Creștinii ortodocși de stil vechi îi cinstesc astăzi pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa Elena, marcând una dintre cele mai importante sărbători creștine.
Sfântul Constantin a făcut posibilă legalizarea creștinismului în Imperiul Roman în anul 313, prin Edictul de la Milano, cunoscut și ca Edictul Toleranței. Acest act a permis creștinilor să practice religia fără teamă de persecuții, să se întrunească și să-și construiască biserici legal.
Constantin cel Mare a inițiat procesul de creștinare a întregului Imperiu Roman, astfel încât, spre sfârșitul secolului al IV-lea, împăratul Teodosie I a proclamat creștinismul drept singura religie legală în imperiu.
Născut în secolul al III-lea în teritoriul Serbiei de astăzi, Sfântul Constantin a devenit împărat după moartea tatălui său, Constantius Chlorus. A intrat în conflict cu Maxențiu, un pretendent la tron, iar în ajunul bătăliei a văzut pe cer semnul Mântuitorului, monograma „XP”, primele două litere grecești din numele lui Hristos. În vis, i s-a arătat Hristos, poruncindu-i să pună acest semn pe steaguri și scuturi. Constantin a învins în luptă, respectând această vedenie.
Prin decretul său, a oprit persecuțiile împotriva creștinilor și a făcut din creștinism o religie de stat. Tot în timpul său a avut loc Sinodul I Ecumenic, care a condamnat erezia lui Arie.
Mama sa, împărăteasa Elena, a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Iisus pe dealul Golgotei. Ea a zidit Biserica Sfântului Mormânt, precum și biserici în Bethleem și Nazaret, printre altele. Constantin a murit în anul 337, la zece ani după moartea mamei sale. A fost botezat abia spre sfârșitul vieții, anterior fiind adeptul unui cult monoteist considerat ulterior păgân.
În Republica Moldova, peste 27 800 de bărbați poartă numele Constantin, 140 sunt Costel, iar patru sunt înregistrate ca Costică. Un derivat al numelui este Dinu, purtat de aproximativ 1 500 de bărbați. În ceea ce privește numele Elena, 97 400 de femei îl poartă, 65 sunt înregistrate ca Ileana, iar 71 ca Lena.