Liderii Uniunii Europene au condamnat ferm incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit într-un bloc de locuințe din România, și au cerut adoptarea rapidă a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse.
În concluziile adoptate la reuniunea Consiliului European din 18 iunie, șefii de stat și de guvern ai UE și-au reafirmat sprijinul „ferm și neclintit” pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au salutat deschiderea Clusterului 1 „Valori fundamentale” în negocierile de aderare ale Ucrainei la Uniunea Europeană, la 15 iunie 2026.
Consiliul European a condamnat „escaladarea gravă” a atacurilor rusești, inclusiv loviturile masive cu rachete și drone asupra civililor și infrastructurii energetice a Ucrainei, precum și atacurile asupra sitului UNESCO Lavra Peșterilor din Kiev.
Totodată, liderii europeni au subliniat că incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din România reprezintă „un rezultat direct al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și amenință securitatea cetățenilor europeni și stabilitatea regională.
În capitolul dedicat apărării europene, Consiliul European a revenit asupra incidentului din România, condamnând „gravul incident din 29 mai 2026” și exprimând „solidaritatea deplină” cu România și cu celelalte state membre afectate de incidente similare. Liderii UE au cerut accelerarea măsurilor de consolidare a protecției frontierei estice și a apărării spațiului aerian european.
Documentul prevede și intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv prin livrarea accelerată de sisteme de apărare antiaeriană, muniții, drone și rachete. Liderii europeni au solicitat, de asemenea, adoptarea rapidă a celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după aprobarea recentă a celui de-al 20-lea pachet.
Consiliul European a reiterat că nu poate exista o normalizare a participării Rusiei la competițiile sportive și evenimentele culturale internaționale atât timp cât nu va exista „o pace justă și durabilă” în Ucraina.
În ceea ce privește apărarea europeană, liderii UE au stabilit ca obiectiv creșterea semnificativă a gradului de pregătire militară a Europei până în anul 2030, pe fondul amenințărilor de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.