Majoritatea gospodăriilor din Germania și din nordul Europei nu sunt pregătite să facă față valurilor de căldură extremă, iar lipsa aparatelor de aer condiționat devine o problemă tot mai serioasă pe fondul schimbărilor climatice. Potrivit unei analize realizate de Deutsche Welle, perioadele de caniculă sunt mai frecvente și mai intense decât în trecut, ceea ce determină o creștere accentuată a cererii pentru sisteme de răcire.
În Statele Unite, aproximativ 90% dintre locuințe sunt dotate cu aer condiționat, în timp ce în multe regiuni ale Europei doar circa 20% dintre gospodării beneficiază de astfel de echipamente. În Germania, doar 6% dintre apartamente au aer condiționat instalat permanent, iar alte 13% folosesc aparate portabile.
Cercetătorii platformei ClimaMeter au constatat că, în iunie 2026, temperaturile au fost cu 2–4 grade Celsius mai ridicate decât în condiții similare de la sfârșitul secolului XX. În același timp, cererea pentru aparate de aer condiționat și alte sisteme de răcire în Germania a crescut cu 75% în perioada 2019–2024, cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice.
„Această situație duce la o creștere bruscă a cererii de energie electrică necesară pentru răcire”, a declarat cercetătorul italian Tommaso Alberti, implicat în proiectul ClimaMeter.
Potrivit reprezentantului organizației Eurovent, Steyn Renneboog, mulți europeni continuă să considere aerul condiționat un lux și evită instalarea acestuia, în ciuda riscurilor pentru sănătate.
„În fiecare an, în Europa sunt înregistrate zeci de mii de decese provocate de căldură”, a subliniat expertul.
Pe lângă costurile ridicate ale echipamentelor și ale energiei electrice, un obstacol îl reprezintă și clădirile vechi, proiectate pentru a păstra căldura iarna, dar nu pentru a face față verilor tot mai toride. În multe locuințe închiriate, instalarea aparatelor de aer condiționat este interzisă sau descurajată din motive financiare.
Specialiștii atrag atenția că extinderea utilizării aparatelor de aer condiționat poate contribui la creșterea consumului de energie și la accentuarea efectului de „insulă de căldură” în marile orașe. Totuși, aceștia susțin că noile tehnologii, alimentarea din surse regenerabile și sistemele inteligente de gestionare a energiei pot reduce cu până la 40% consumul de electricitate și emisiile asociate răcirii locuințelor.
Experții recomandă, totodată, soluții alternative, precum proiectarea clădirilor cu ventilație naturală, utilizarea materialelor care acumulează mai puțină căldură, instalarea sistemelor eficiente de umbrire și extinderea spațiilor verzi pentru reducerea temperaturilor din mediul urban.