Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un raport de expertiză anticorupție fără obiecții asupra proiectului de lege care prevede abrogarea alineatului (2¹) al articolului 18 din Legea privind statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Proiectul a fost înregistrat în Parlament la 2 iulie, iar raportul CNA a fost emis la 6 iulie.
Proiectul, inițiat de un grup de deputați ai PSRM, propune eliminarea excepției care permite personalului din cabinetele Președintelui Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniștrilor și miniștrilor să exercite activitate remunerată în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni cu capital de stat.
În raportul de expertiză, CNA constată că proiectul urmărește „asigurarea unui regim neechivoc de incompatibilități și restabilirea standardelor de integritate publică” și că autorii propun eliminarea unor norme care, potrivit notei de fundamentare, „viciază și subminează autoritatea statului și concentrează puterea informal în jurul unor axe, în contradicție cu normele constituționale”.
Instituția mai reține că proiectul promovează interesul public prin consolidarea integrității instituționale, optimizarea cheltuielilor publice, sporirea transparenței și a încrederii în autorități. Totodată, se menționează că modificarea propusă urmărește trecerea „de la un sistem permisiv, generator de rente politice și vulnerabilități criminogene, la un mecanism de blocare timpurie a conflictelor de interese la cel mai înalt nivel administrativ”.
CNA mai constată că textul proiectului este redactat într-un limbaj clar și coerent, nu conține contradicții cu legislația în vigoare și nu aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului.
Amintim că deputata PSRM Adela Răileanu a propus, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 2 iulie, includerea pe ordinea de zi a proiectului de lege nr. 240, care prevede eliminarea excepțiilor din Legea privind statutul personalului din cabinetele persoanelor cu funcții de demnitate publică.
Potrivit deputatei, normele actuale, adoptate începând cu anul 2021, au creat condiții care pot favoriza abuzurile: „Aceste excepții au permis, în ultimii ani, promovarea și facilitarea cazurilor de influență în procesul decizional, conflicte de interese, îmbogățire ilicită, utilizare necorespunzătoare a fondurilor și bunurilor publice, precum și legalizarea abuzului de putere”, a declarat Răileanu.
Adela Răileanu a subliniat că prevederile actuale ale legislației au permis, de asemenea, numirea în întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni a unor persoane apropiate anumitor demnitari, cu remunerări foarte mari: „În unele cazuri este vorba despre salarii de sute de mii de lei”.
Propunerea opoziției a fost respinsă de majoritatea parlamentară și nu a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței.



