Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice rezultatele a două rapoarte de audit care vizează utilizarea banilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) și din Fondul Național pentru Mediu (FNM) în perioada 2023–2024. Auditorii au identificat deficiențe majore în administrarea resurselor publice, întârzieri, lipsa digitalizării și mecanisme care permit asumarea unor obligații fără acoperire financiară.
În cazul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, Curtea de Conturi arată că Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a gestionat în anii 2023–2024 peste 3,35 miliarde de lei, inclusiv 250 de milioane de lei alocați suplimentar pentru compensarea pierderilor provocate de calamitățile naturale.
Auditul relevă că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite aprobarea unor angajamente care depășesc resursele disponibile. Din cele 15 874 de cereri depuse în perioada verificată, 15 325 au fost declarate eligibile, în valoare de 3,4 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile. Astfel, până la 1 noiembrie 2025, obligațiile restante față de fermieri au ajuns la 3,03 miliarde de lei, echivalentul a aproape două bugete anuale ale Fondului.
Curtea de Conturi mai constată lipsa unor indicatori de performanță pentru distribuirea subvențiilor, întârzieri de până la 385 de zile în autorizarea plăților, deficiențe în verificarea dosarelor, cazuri de dublă finanțare a investițiilor și lipsa unui sistem informațional integrat pentru administrarea subvențiilor, deși acesta trebuia implementat încă din 2016.
Totodată, auditorii au semnalat că recuperarea subvențiilor utilizate neconform este lentă. În anii 2023–2024 au fost identificate utilizări necorespunzătoare în valoare de 22,6 milioane de lei, însă rapoartele AIPA nu reflectă integral măsurile întreprinse pentru recuperarea banilor.
În ceea ce privește Fondul Național pentru Mediu, Curtea de Conturi a constatat că reorganizarea și operaționalizarea acestuia au întârziat aproximativ șase luni, fapt care a blocat finanțarea unor proiecte și a amânat lansarea apelurilor noi.
La sfârșitul anului 2024, 23 de proiecte din domeniul alimentării cu apă și sanitației, în valoare de 258,6 milioane de lei, erau blocate. Dintre aceștia, 175,5 milioane de lei reprezintă fonduri bugetare deja alocate, dar care nu au putut fi valorificate din cauza insolvenței antreprenorilor, litigiilor, rezilierii contractelor sau lipsei cofinanțării.
Auditul mai arată că, din cele 141,5 milioane de lei planificate pentru proiectele noi în 2024, au fost utilizate doar 60,9 milioane de lei, adică 43%. De asemenea, au fost semnate contracte de finanțare în valoare de 272,2 milioane de lei fără o corelare suficientă cu resursele bugetare disponibile.
Curtea de Conturi atrage atenția și asupra capacității instituționale reduse a Fondului Național pentru Mediu. La 1 noiembrie 2025, doar trei angajați gestionau 265 de proiecte, iar monitorizarea acestora se realizează în continuare prin sisteme informatice învechite și evidențe manuale în format Excel.
În urma constatărilor, Curtea de Conturi a formulat recomandări către autoritățile responsabile, solicitând consolidarea cadrului normativ, corelarea angajamentelor cu resursele disponibile, accelerarea digitalizării proceselor, îmbunătățirea monitorizării proiectelor și sporirea transparenței și eficienței în utilizarea fondurilor publice.