Aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană ar putea deveni primul mare test pentru viitorul extinderii blocului comunitar, nu din cauza costurilor, ci a precedentului pe care îl poate crea pentru viitoarele state candidate, inclusiv Ucraina, informează telegraph.md, cu referire la Mediafax.ro
Comisia Europeană a prezentat recent pachetul financiar destinat integrării Muntenegrului, țara candidată care a înregistrat cele mai mari progrese în negocierile de aderare. Pentru o populație de aproximativ 626 000 de locuitori, sprijinul financiar necesar este estimat la 3,2 miliarde de euro.
Oficialii europeni susțin că impactul asupra bugetului UE este redus, suma fiind echivalentă cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil european și mult mai mică în raport cu bugetul multianual al Uniunii, estimat la aproape 2 000 de miliarde de euro.
Totuși, diplomații europeni avertizează că problema principală nu este valoarea fondurilor, ci modul în care va fi finanțată extinderea în viitor.
„Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului.
Procesul de extindere al Uniunii Europene a revenit în prim-plan după o perioadă de stagnare începută după aderarea Croației în 2013. Potrivit Comisiei Europene, în ultimele șase luni au fost înregistrate mai multe progrese decât în ultimul deceniu.
În același timp, mai multe state membre cer reformarea procesului de aderare, prin introducerea unor etape suplimentare și garanții democratice pentru viitoarele țări membre.
„Muntenegru este un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil este”, a declarat un alt diplomat european, referindu-se la impactul negocierilor asupra viitoarelor extinderi.
Una dintre principalele dileme ale UE este sursa banilor necesari pentru integrarea Muntenegrului. Statele membre trebuie să decidă dacă vor redistribui fondurile existente sau vor identifica noi surse de finanțare.
Discuțiile au loc pe fondul unor diferențe de viziune între țările membre. Statele din sudul și estul Europei solicită mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, în timp ce statele nordice pledează pentru investiții mai mari în competitivitate și apărare.
După aderare, Muntenegru ar urma să devină beneficiar net al fondurilor europene, primind mai multe resurse decât ar contribui la bugetul UE.
Potrivit propunerii Comisiei Europene, o parte importantă a finanțării pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să provină din fondurile pe care Muntenegru le-ar fi primit prin programul „Europa Globală”. În schimb, alte domenii, precum apărarea și competitivitatea, ar urma să primească alocări suplimentare pentru ca actualele state membre să nu piardă finanțare.
Rămâne însă deschisă întrebarea de unde vor proveni banii suplimentari. Printre variante se numără introducerea unor noi venituri la nivel european sau creșterea contribuțiilor naționale ale statelor membre.
„Muntenegru creează precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Din ce fond provin banii va fi controversat”, a declarat o sursă apropiată negocierilor.