Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) susține, într-o declarație publicată cu prilejul Zilei Constituției Republicii Moldova, că reinterpretarea Legii Supreme a devenit un instrument de guvernare și avertizează asupra riscurilor pe care această practică le-ar avea pentru statul de drept.
Formațiunea afirmă că Constituția nu poate fi adaptată în funcție de interesele majorității parlamentare și că rolul acesteia este de a limita exercitarea puterii și de a proteja cetățenii împotriva abuzurilor autorităților.
În declarație, PLDM face referire la hotărârile Curții Constituționale din perioada crizei politice din 2019, susținând că acestea au afectat credibilitatea instituției. Totodată, partidul afirmă că, în ultimii ani, sub conducerea președintei Maia Sandu și a majorității parlamentare PAS, reinterpretarea Constituției ar fi devenit „un instrument de validare a intereselor politice”.
Formațiunea invocă drept exemple dizolvarea Parlamentului în anul 2021 și validarea organizării referendumului constituțional simultan cu alegerile prezidențiale din 2024, despre care afirmă că au favorizat puterea politică.
PLDM mai susține că procesul decizional din Republica Moldova a cunoscut o „prezidențializare accentuată”, iar Parlamentul și Guvernul sunt percepute tot mai des ca instituții care urmează direcțiile stabilite de Președinție.
În declarație sunt formulate critici și cu privire la procesul de aderare la Uniunea Europeană. Deși își reafirmă susținerea pentru integrarea europeană, PLDM susține că autoritățile nu ar trebui să își asume obligații care ar presupune modificarea echilibrului constituțional fără consultarea cetățenilor și respectarea procedurilor prevăzute de Constituție.
Totodată, partidul afirmă că reforma administrației publice locale promovată de Guvern ridică probleme de constituționalitate privind autonomia locală, făcând trimitere la pozițiile exprimate de Congresul Autorităților Locale din Moldova și de unele autorități publice locale.
În final, PLDM face apel la respectarea principiilor constituționalismului democratic, inclusiv supremația Constituției, separația puterilor în stat, independența Curții Constituționale, respectarea autonomiei locale și consultarea cetățenilor în cazul modificărilor care vizează ordinea constituțională.