Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel se întâlnesc pentru prima oară cu omologii lor, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, luni, la Paris, într-o încercare de a relansa procesul de pace în Ucraina şi de a deschide un nou capitol în relaţiile cu Moscova, relatează AFP.
Potrivit sursi citate, aceste summituri în „format Normandia” – numele regiunii franceze în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit prima oară în 2014 – nu au mai avut loc din 2016, informează News.ro.
După trei ani de paralizie a negocierilor, Vladimir Putin, un veteran al scenei internaţionale, urmează să strângă, la Palatul Elysee, pentru prima oară mâna lui Volodimir Zelenski, un fost umorist ajuns la putere în mai.
Stângerea de mână între Putin şi Merkel urmează de asemenea să fie scrutată, în plină criză diplomatică între cele două ţări după ce Germania a expulzat doi diplomaţi ruşi după asasinarea unui georgian în centrul Berlinului în august.
În pofida faptului că nu este pace, Emmanuel Macron şi Angela Merkel – singura care a participat la toate summiturile „Normandia” cu Valdimir Putin – speră progrese în această direcţie, prin semnale concrete la summitul de la Paris.
Macron declară: „Această reuniune trebuie să ne dea jaloane pentru a continua în implementarea (acordurilor de la) Minsk, prin recrearea încrederii părţilor”.
Pentru Emmanuel Macron , al cărui îndemn la o apropiere între UE şi Rusia nu a fost primit bine de către toţi omologii săi europeni , acest summit constituie de asemenea un test al bunăvoinţei lui Putin.
Gerhard Mangott, un profesor de relaţii internaţionale din Austria afirmă: „Dacă summitul eşuează, acesta va fi un eşec personal al lui Macron, atât de mult a investiti să aibă loc”,
Anexarea Crimeei de către Rusia nu este pe ordina de zi, pentru că ea nu este vizată de acordurile de la Minsk, notează în trecere Parisul.
Preşedintele ucrainean a impus mai multe condiţii în vederea organizării unor alegeri în Donbas, o etapă-cheie în procesul de pace, în jurul căreia se cristalizează multe îngrijorări.
El cere desfiinţarea prealabilă a tuturor grupărilor armate „ilegale”, adică ale separatiştilor proruşi şi susţinătorilor lor ruşi – şi revenirea frontierei cu Rusia sub controlul Kievului.
Or acordurile de la Minsk prevăd această revenire sub controlul ucrainean a frontierei, prin care oameni şi arme sunt suspectaţi că pot trece a doua zi după alegeri.
Palatul Elysee anunţă: „Dacă trebuie să renegociem acest punct sau să găsim o modalitate de a satisface cererea preşedintelui Zelenski, vom fi pregătiţi să discutăm”.
Vladimir Putin s-a arătat circumspect în intenţiile sale, limitându-se să-l prezinte pe omologul său ucrainean drept „sincer” şi „simpatic”.
Gerhard Mangott consideră că preşedintele Putin vine în poziţie de forţă la Paris. „Prezentându-şi omologul drept ,,constructiv” şi „cinstit”, el exercită de fapt presiuni asupra acestuia şi trimite într-un fel mingea în terenul Ucrainei”, a declarat acesta.