Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat un amendament controversat la un proiect de lege aflat pe masa Parlamentului, care prevede modificări substanțiale în legislația privind partidele politice. Noile propuneri vizează combaterea fenomenului „partidelor succesoare” – adică formațiuni care ar prelua obiectivele, structura și resursele unor partide interzise prin hotărâri ale Curții Constituționale.
Potrivit amendamentului, partidele considerate succesoare ale celor declarate neconstituționale – cum este cazul Partidului „Șor” – vor putea fi dizolvate mai rapid și mai ușor, chiar dacă denumirea sau simbolistica lor diferă. Autoritățile vor putea solicita suspendarea activității acestor partide pe o perioadă de până la 12 luni, iar în cazuri grave, Ministerul Justiției va putea iniția direct procesul de dizolvare, fără a parcurge etape prealabile.
Printre criteriile care vor fi utilizate pentru a determina dacă un partid este „succesor” al unuia interzis se numără:
- preluarea membrilor, ideologiei, finanțării sau obiectivelor politice;
- susținerea logistică, mediatică sau electorală din partea persoanelor asociate partidului interzis;
- organizarea de evenimente politice comune ori sprijinirea acelorași lideri.
Totodată, se introduce obligativitatea ca fiecare partid să țină un registru oficial al membrilor, actualizat permanent, cu datele de identificare ale acestora. Aceste registre vor fi gestionate de Agenția Servicii Publice, iar nerespectarea termenelor de raportare poate atrage sancțiuni, inclusiv dizolvarea.
Amendamentul mai prevede ca orice persoană care aderă la un partid politic să declare în scris dacă este sau nu membru al altei formațiuni, pentru a preveni dubla afiliere.
Justificarea adusă de autorii amendamentului se bazează pe experiențele recente ale alegerilor din 2024, despre care autoritățile afirmă că au fost profund afectate de corupție electorală și influențe externe, în special din Federația Rusă. Exemplul invocat cu insistență este Blocul „Victorie”, format în jurul oligarhului Ilan Șor – fugit din țară și condamnat penal – care ar continua, potrivit guvernării, să influențeze procesul politic din Republica Moldova prin partide „clonă”. Printre partidele afiliate s-ar număra și „Moldova Mare”, preluat recent de către Victoria Furtună, fost procuror și candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova, pe numele căreia este activă o anchetă la nivelul CEC.
„Partidele succesoare creează o aparență de legalitate, dar în realitate reprezintă o continuitate periculoasă a unor structuri antidemocratice”, se menționează în nota informativă a amendamentului.
Dacă legea va fi adoptată, Republica Moldova va avea una dintre cele mai stricte reglementări privind activitatea partidelor politice din Europa Centrală și de Est.