Propunerile de a impune o încetare a focului sau de a face concesii teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina nu ar servi decât la legitimarea agresiunii lui Vladimir Putin şi ar încuraja viitoare atacuri, a avertizat vineri secretarul american de stat Antony Blinken, care a prezentat strategia SUA pentru creşterea rezistenţei Ucrainei la ameninţările ruseşti pe termen lung, scrie News.ro
Într-un discurs considerat de analişti drept ”un semnal” din partea SUA, rostit în capitala Finlandei, Antony Blinken a vorbit despre ”eşecul strategic” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia şi a expus vulnerabilităţile armatei ruseşti, cândva o forţă de temut.
Discursul şefului diplomaţiei americane are loc în contextul în care Kievul încearcă să-şi recucerească teritoriul controlat de Rusia printr-o nouă contraofensivă, iar preşedintele Joe Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existenţială a Ucrainei.
Invazia lui Putin din februarie 2022 a dat peste cap decenii de stabilitate în Europa şi a provocat pierderi enorme civililor şi trupelor de ambele părţi. De asemenea, a trimis unde de şoc în întreaga lume, agravând insecuritatea alimentară şi intensificând o confruntare periculoasă între marile puteri.
Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată de naţiuni precum China sau Brazilia, Blinken a prezentat principiile pentru ceea ce el a numit ”o pace justă şi de durată”, care ar prevedea reîntregirea teritorială a Ucrainei, reparaţii ruseşti şi răspundere pentru crimele de război. În acest context, Blinken a respins apelurile la o încetare a focului sau la concesii teritoriale care să fie făcute de ucraineni într-o formulă de tip ”teritorii contra pace”, perspectivă despre care a spus că ar reprezenta doar o ”pace Potemkin”.
”O încetare a focului care pur şi simplu ar îngheţa liniile actuale de front – şi i-ar permite lui Putin să îşi consolideze controlul asupra teritoriului cucerit şi să aibă un răgaz pentru reînarmare pentru ca apoi să atace din nou – nu este o pace justă şi durabilă”, a punctat Blinken.
”Ar legitima acapararea de terenuri de către Rusia. Ar recompensa agresorul şi ar pedepsi victima”, a explicat secretarul american de Stat.
Antony Blinken a precizat că Statele Unite vor sprijini negocierile ”dacă şi când Rusia va fi pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.
”Împreună cu Ucraina şi cu aliaţii şi partenerii, am fi pregătiţi să purtăm o discuţie mai amplă despre securitatea europeană, care să promoveze stabilitatea şi transparenţa şi să reducă probabilitatea unui conflict viitor”, a declarat el.
Vorbind în Finlanda, cel mai nou membru al alianţei NATO, Blinken a declarat că Statele Unite vor ajuta la construirea unei ”armate ucrainene a viitorului”. Aceasta însemna ”o forţă aeriană modernă, apărare aeriană şi antirachetă integrată, tancuri şi vehicule blindate avansate, capacitate naţională de a produce muniţie, precum şi instruire şi sprijil pentru a menţine forţele şi echipamentele pregătite pentru luptă”, relatează Reuters.
În această săptămână, şeful diplomaţiei americane a vizitat Finlanda, Norvegia şi Suedia. Regiunea nordică a devenit tot mai importantă din punct de vedere strategic, Finlanda, anterior nealiniată, alăturându-se alianţei militare occidentale, iar Suedia încercând să se alăture şi ea cât de curând.
CE I SE PREGĂTEŞTE UCRAINEI
Potrivit The Washington Post, administraţia Biden şi aliaţii săi din NATO elaborează planuri pentru asigurarea unui sprijin militar continuu pentru Ucraina, dincolo de actuala ofensivă a ţării, în speranţa că pactele de securitate pe termen lung vor fi un puternic factor de descurajare a viitoarelor agresiuni ruseşti şi vor putea schimba calculele pe care şi le-a făcut Vladimir Putin pe câmpul de luptă. Propunerile în curs de elaborare reprezintă o alternativă la admiterea rapidă a Ucrainei în NATO, o perspectivă care divizează statele membre între cei care susţin cererea Kievului de intrare imediată în alianţa militară occidentală şi cei care se tem că aceasta ar putea arunca întreb blocul militar occidental într-un conflict direct cu Rusia.
Oficiali din ţările NATO, mulţi dintre ei vorbind sub protecţia anonimatului pentru a descrie planificarea internă, au menţionat propuneri de acorduri bilaterale sau multilaterale cu Ucraina, pe care le-au caracterizat ca fiind pacte de apărare reciprocă sau memorandumuri de securitate, după modelul celor care au canalizat miliarde de dolari pe an ca ajutor militar american către Israel.
După luni de zile de eforturi pentru a asigura donaţii de tancuri, rachete, sisteme de apărare antiaeriană şi alte echipamente occidentale de care forţele ucrainene au nevoie pentru contraofenisva planificată – despre care unii oficiali americani spun că ar fi deja în desfăşurare – accentul administraţiei Biden este pus acum pe ideea ”cum menţinem această forţă după contraofensivă”, a declarat un oficial american de rang înalt, citat de The Washington Post.
”Ceea ce vrem cu adevărat să facem este să-i transmitem un semnal fără echivoc lui Putin că, indiferent de ceea ce se va întâmpla în Occident în următorii doi ani, Occidentul va continua să susţină apărarea Ucrainei atât timp cât va fi nevoie”, a declarat oficialul.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, după discuţii între miniştrii de externe din NATO care au avut loc în capitala norvegiană, că statele membre susţin cu tărie o eventuală includere a Ucrainei în NATO. Dar, în ciuda insistenţei din partea guvernului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, nu este de aşteptat ca blocul militar să adreseze Ucrainei o invitaţie oficială de aderare la summitul care va avea loc la Vilnius în iulie.
Stoltenberg a declarat că susţinătorii Ucrainei nu trebuie doar să continue să furnizeze armele necesare pentru a câştiga războiul, ci şi să traseze o direcţie post-conflict. ”Când se va încheia, trebuie să ne asigurăm că avem cadrul necesar pentru a ne asigura că aceasta nu este doar o pauză în modelul acţiunilor agresive ale Rusiei”, a spus el.
Oficialii spun că acordurile propuse ar implica o continuare a angajamentelor multianuale de a furniza fonduri şi arme Ucrainei şi, eventual, promisiuni oficiale de a veni în ajutorul ei în cazul unui atac. De asemenea, astfel de acorduri ar servi la protejarea Ucrainei de eventuale schimbări politice majore în Occident sau de apeluri intensificate de reducere a ajutorului, precum cele făcute de unii republicani americani.