Arina Spătaru, președintele Partidul ALDE Moldova, a analizat semnificația nominalizării Maia Sandu la Premiul Nobel pentru Pace, subliniind că gestul nu este nici o excepție, nici unul banal, ci are o greutate politică și simbolică distinctă.
În analiza sa, Spătaru a explicat că „Nominalizarea nu este o excepție, dar nici un gest banal. În fiecare an există sute de nominalizări (în 2023 au fost peste 350). Asta relativizează ideea de „șanse”, dar nu diminuează greutatea politică și simbolică a unei nominalizări venite din interiorul Parlamentului norvegian, mai ales din partea unui lider de partid”.
Președintele ALDE Moldova a arătat că, în cazul Premiului Nobel pentru Pace, contează în mod decisiv mesajul anului în care este acordat premiul, nu doar faptele punctuale. „Premiile pentru Pace nu se acordă doar pentru fapte, ci pentru mesajul pe care Comitetul vrea să-l transmită lumii într-un anumit moment istoric”, a precizat Arina Spătaru, amintind exemple precum Saharov în 1975, Navalnîi, în plan simbolic, sau premierea jurnaliștilor în 2021. În acest cadru, ea consideră că Maia Sandu ar întrupa tema „democrației fragile aflate sub asediu”, într-o Europă de Est direct amenințată.
Analiza mai subliniază că nu țara este elementul central al nominalizării, ci tipul de lider reprezentat. „Maia Sandu nu este nominalizată pentru că este președinta unei țări mici, ci pentru că reprezintă: rezistență democratică fără violență, leadership civil într-un context de presiune geopolitică, refuzul populismului agresiv într-o zonă unde acesta prinde ușor”, a menționat Spătaru.
Arina Spătaru a făcut și o comparație cu alți actori politici vocali de pe scena internațională, arătând că, istoric, Premiul Nobel pentru Pace a sancționat autopromovarea, discursul conflictual și revendicarea explicită a premiului. „Istoric vorbind, cei care „și-l doresc” public pierd puncte, iar cei nominalizați de alții, în tăcere, câștigă credibilitate”, a spus liderul ALDE Moldova.
Un element suplimentar evidențiat în analiză ține de profilul celui care a făcut nominalizarea, Arild Hermstad, lider al Verzilor din Norvegia. Potrivit Arinei Spătaru, accentul acestui partid pe pace durabilă, securitate non-militară și reziliență democratică explică încadrarea luptei împotriva dezinformării și interferenței ruse ca o luptă pentru pace, nu ca un simplu subiect geopolitic.
În concluzie, Arina Spătaru afirmă că „Indiferent dacă premiul va ajunge sau nu la Chișinău, această nominalizare spune deja ceva esențial: că Republica Moldova a intrat, fie și pentru o clipă, în marea conversație europeană despre pace, democrație și rezistență”.