Au rămas 100 de zile până la alegerile europarlamentare. Cine sunt protagoniștii cursei electorale

Cu o sută de zile înainte de alegerile europarlamentare, partidele europene îşi finalizează planurile de a face faţă unei campanii care, alături de un marcat caracter naţional, va avea şi protagonişti din fiecare dintre partidele politice europene, informează vineri EFE, care menţionează că în Spania, ca şi în alte state membre, de altfel, alegerile pentru Parlamentul European se desfăşoară la 9 iunie, adică peste 100 de zile, scrie Agerpres.ro

Cap de listă al fiecărui partid este personalitatea pe care formaţiunea politică o nominalizează pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene şi pe care, teoretic, ar prelua-o dacă ar câştiga alegerile. În practică, şefii de stat şi de guvern vor fi cei care aleg liderul executivului comunitar, iar Parlamentul European nu poate decât să confirme sau să respingă respectiva alegere.

Încă din 2019, şefii de stat şi de guvern au sărit peste principiul capetelor de listă pentru a o nominaliza pe atunci necunoscuta Ursula von der Leyen în detrimentul candidatului Partidului Popular European, Manfred Weber, care câştigase alegerile.

Partidul Popular European

Lipsind doar o confirmare la congresul PPE din 7 martie de la Bucureşti, politiciana germană Ursula von der Leyen este singura candidată PPE care doreşte să deţină din nou preşedinţia Comisiei Europene şi care candidează pentru prima dată într-o campanie în care toate sondajele arată că partidul său va câştiga alegerile europarlamentare. Marea întrebare la care trebuie să răspundă popularii europeni este dacă vor menţine coaliţia de centru sau vor “vira” mai spre dreapta.

Partidul Socialiştilor Europeni

PES îşi începe campania pentru alegerile europene sâmbăta aceasta la Roma: îl va desemna pe luxemburghezul Nicolas Schmit pentru o campanie în care, de pe locul doi pe care îl situează toate sondajele, va încerca să propună o alternativă la blocul de dreapta din Parlamentul European. Ascensiunea formaţiunilor ultraconservatoare ar putea deschide uşa unei coaliţii europene fără grupuri progresiste.

Partide liberale europene

Dintre marile grupuri proeuropene, partidele liberale (sub diferite sigle în fiecare ţară din UE) vor fi ultimele care îşi vor lansa campania şi vor alege personalitatea care le va reprezenta în dezbateri: o vor face pe 20 martie la Bruxelles prin intermediul unei platforme care va reuni Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), Partidul Democrat European sau “Renaşterea” al lui Emmanuel Macron.

Încă nu se ştie dacă vor propune un singur candidat sau o listă scurtă de nume pentru diferitele funcţii care se reînnoiesc după alegeri, unde se vor lupta cu extrema dreaptă pentru a-şi menţine locul trei pe care l-au avut în această legislatură. Prim-ministrul eston, Kaja Kallas, sau comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, par a avea cele mai mari şanse.

Verzii Europeni

Partidele ecologiste din toată Europa şi-au pus încrederea în germana Terry Reintke şi olandezul Bas Eickhout – relativ tineri, dar veterani ai scenei europene – să fie duo-ul lor în campanie şi să apere moştenirea unui Pact Verde care pare să încetinească odată cu ascensiunea forţelor conservatoare.

Deşi vor câştiga mandate din Spania, fiind de aşteptat ca acestui grup să li se alăture europarlamentarii din formaţiunea stângii radicale spaniole Sumar, în ansamblul UE Verzii îşi vor pierde din avânt, iar sondajele îi plasează ca a şasea forţă politică.

Partidul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni

Această formaţiune nu subscrie conceptului de “cap de listă”, deoarece atrage atenţia că decizia de a numi preşedintele Comisiei Europene revine şefilor de stat şi de guvern. Cu toate acestea, ar putea prezenta un singur candidat la dezbateri, iar numele lui, speră surse din partid, ar trebui să fie cunoscut în săptămânile următoare.

Partidul Identitate şi Democraţie

Identitate şi Democraţie, cu partide de extremă dreapta precum Adunarea Naţională a Marinei le Pen sau Liga italiană, nu participă de obicei în campania la nivel european şi în 2019 nu a avut, de exemplu, un reprezentant în dezbateri. Pentru 2024, cu creşterea previzibilă a numărului de mandate şi pe fondul luptei sale de a se situa pe locul trei, acest lucru s-ar putea schimba.

Partidul Stânga europeană

Stânga europeană, care va rămâne cel mai mic grup din Parlamentul European, tocmai l-a ales pe austriacul Walter Baier, preşedintele partidului comunitar, în calitate de cap de listă la un congres de la Ljubljana.

Posibilităţile de influenţă ale Stângii în Parlamentul European vor depinde de existenţa unei majorităţi progresiste la care se poate ralia punctual, când centrul stânga nu poate conta pe Partidul Popular European.

Total
0
Shares
 
Total
0
Share