România a anulat peste 162 000 de cărți de identitate, dintre care aproximativ 66%, adică circa 100 000, aparțineau românilor născuți în Republica Moldova, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne de la București. Măsura a fost aplicată în baza unei legi adoptate de Parlament în 2023 și a vizat persoane din 86 de state.
O anchetă Digi24.ro arată că decizia, adoptată pentru a combate adresele fictive și rețelele care facilitau obținerea ilegală a actelor de identitate, a afectat în special basarabenii, care s-au trezit cu buletinele anulate, deși acestea fuseseră eliberate de autoritățile române.
Potrivit MAI, din 2023 până la sfârșitul anului 2025, doar 1% dintre cărțile de identitate anulate aparțineau unor persoane născute în Federația Rusă, respectiv puțin peste 1 600 de cazuri.
”Pe parcursul evaluărilor desfășurate în perioada 2020 – 2021 (…) au fost identificate anumite dificultăți generate de faptul că la anumite adrese au fost înregistrate mai multe persoane care au declarat că și-au stabilit domiciliul. S-a ajuns, astfel, la situații absurde precum existența a peste 22 de mii de persoane ca având domiciliul la o adresă din Sectorul 3 al Municipiului București”, au explicat autoritățile române.
În urma acestor constatări, legislația a fost modificată, fiind introdusă prevederea potrivit căreia „nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă”.
Autoritățile precizează că anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română. Persoanele vizate sunt obligate să reia procedura legală de obținere a unui nou act de identitate, iar până în prezent aproximativ 20% dintre acestea au reușit să obțină un buletin nou, în condiții legale.
Măsura vine în contextul intensificării anchetelor privind actele de identitate false. La începutul anului 2026, polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au efectuat 73 de percheziții în județul Botoșani, într-un dosar ce vizează obținerea frauduloasă a documentelor românești.
Potrivit Parchetului General, ancheta urmărește destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, prin stabilirea fictivă a domiciliului, inclusiv prin contracte de închiriere false.